Salariile din sistemul sanitar si coeficientii de ierarhizare din legea salarizarii unice trebuie sa ramâna cel putin la nivelul actual, în nici un caz mai mici, a declarat, ieri, ministrul sanatatii, Ion Bazac.
“Am sustinut, în toate discutiile purtate pâna acum la Ministerul Finantelor, ideea ca salariile trebuie sa ramâna cel putin la nivelul celor actuale. Nu voi accepta scaderea acestora si nici a coeficientilor de ierarhizare. Personalul medical trebuie stimulat sa lucreze în România, atât prin salarizare, cât si prin dotarile de la locul de munca
. Mai mult, pentru medicii si asistentele care ramân sa lucreze în România si care fac performanta vom cauta modalitati de plata la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Ion Bazac, citat de Mediafax.
Ministrul sanatatii a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Târgu Mures, unde a participat la inaugurarea primului proiect de telemedicina de urgenta din România, ca “salariul minim decent” pentru un medic ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri.
El mai spunea atunci ca medicii care ramân în România si care fac performanta trebuie sa fie platiti la nivelul Uniunii Europene. Ministrul arata ca înca nu este multumit de nivelul salarial prevazut pentru medici în proiectul legii salarizarii unice, dar remarca faptul ca acesta introduce deja “o diferentiere importanta” fata de salariile din sistemul de sanatate
actual. Întrebat în legatura cu nivelul la care ar trebui sa ajunga salariul unui medic pentru a fi satisfacator, Bazac opina ca ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri. Reprezentantii Colegiului Medicilor
din România (CMR) sustineau, într-un comunicat de duminica, faptul ca adoptarea în forma actuala a legii salarizarii “nu va face decât sa mareasca migratia medicilor si asa îngrijoratoare”, precizând ca proiectul legii salarizarii unice nu a fost însotit de dezbateri, ci doar de informatii trunchiate. Colegiul Medicilor din România “îsi manifesta surprinderea” ca pe o grila de la 1 la 15, un medic primar este plasat abia pe un coeficient de 5.
Guvernul va încerca sa îndrepte orice crestere economica, chiar si una usoara, cum se estimeaza pentru anul 2010, spre majorarea salariilor, în special a celor mici, iar salariile medicilor si profesorilor nu vor scadea în noua lege a salarizarii, declara, vineri, premierul Emil Boc.
joi, 27 august 2009
Reparatia scolilor grabita de alegeri
Campania electorala da elan primarilor bucuresteni sa termine igienizarea unitatilor de invatamant cu doua saptamani inainte de inceperea anului scolar
Anul electoral isi spune cuvantul, oricat ar incerca politicienii sa convinga ca nu se folosesc de Educatie in campania pentru prezidentiale. Astfel, edilii sectoarelor bucurestene au ajuns pe ultima suta de metri cu lucrarile de reabilitare a gradinitelor, scolilor si liceelor, pe care doresc sa le predea la cheie pe 1 septembrie.
Cu o saptamana inainte de termenul asumat, autoritatile locale se lauda cu 90% din lucrari finalizate. Primaria Sectorului 3 anunta ca in vacanta elevilor a executat lucrari complexe la toate unitatile de invatamant, de la igienizari interioare, inlocuiri si reparatii pardoseli, reparatii instalatii sanitare, electrice si canalizare, reparatii si inlocuiri tamplarie de lemn
si PVC pana la reparatii de terase si acoperisuri. De asemenea, sunt in reabilitare atelierele-scoala de la Grupul Scolar de Constructii "Anghel Saligny". Primaria Sectorului 3 are in administrare
35 de scoli generale, 17 licee, 34 de gradinite si doua crese. Edilul Liviu Negoita a reusit sa acopere deficitul de locuri la gradinita prin construirea a 18 institutii noi, insa le-a modernizat pe toate. Scolile si liceele sunt dotate cu camere video de supraveghere, iar accesul elevilor si profesorilor se face pe baza de cartela.
Primarul Neculai Ontanu a reusit si el performanta de a termina de construit 16 gradinite noi din cele 18 propuse, astfel ca in prezent sunt primiti copii si de la alte sectoare. Sectorul 2 are cea mai mare retea de invatamant din Bucuresti - 131 de unitati preuniversitare de stat si particulare. Cladirile institutiilor de stat sunt reabilitate in totalitate (cu exceptia celor cuprinse in programul de finantare
BEI). Edilul s-a ingrijit ca unitatile de invatamant sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie, astfel ca procesul educativ sa se desfasoare la cel mai inalt nivel.
Toate scolile autorizate sanitar
Andrei Chiliman anunta ca toate institutiile de invatamant din Sectorul 1 vor avea autorizatie sanitara de functionare la 1 septembrie, cand toate lucrarile de reparatii vor fi incheiate. In plus
, prescolarii au loc la gradinita, dupa ame-najarea celor patru imobile achizitionate anul trecut, numarul locurilor ajungand la 5400. "Am alocat 143.987.000 de lei anul acesta din bugetul local pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea, reparatiile curente si mansardarea unitatilor de invatamant preuniversitari, ne-a declarat Chiliman. Totodata, s-a finalizat montarea butoanelor de panica in toate unitatile de invatamant, conectate acum la dispeceratul Politiei Comunitare. Timpul de raspuns al echipelor de interventie este de maxim 7 minute.
Sectoarele 4, 5 si 6 vor avea in continuare deficit de locuri la gradinita, in ciuda eforturilor primarilor, deoarece numarul prescolarilor este foarte mare. Primaria Sectorului 6 va inaugura inca doua gradinite noi, iar Primaria Sectorului 4 a suplimentat capacitatea gradinitelor cu 650 de locuri, prin construirea a trei corpuri noi si extinderea altor patru, astfel ca numarul locurilor a ajuns la 5000.
Primarul general Sorin Oprescu va da si el la cheie 14 scoli reabilitate prin Programul Bancii Europene de Investitii, alte 14 si Scoala Centrala fiind in lucru, iar inca 34 in organizare de santier. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti anunta ca in 84 de unitati de invatamant va functiona programul
"After School".
Anul electoral isi spune cuvantul, oricat ar incerca politicienii sa convinga ca nu se folosesc de Educatie in campania pentru prezidentiale. Astfel, edilii sectoarelor bucurestene au ajuns pe ultima suta de metri cu lucrarile de reabilitare a gradinitelor, scolilor si liceelor, pe care doresc sa le predea la cheie pe 1 septembrie.
Cu o saptamana inainte de termenul asumat, autoritatile locale se lauda cu 90% din lucrari finalizate. Primaria Sectorului 3 anunta ca in vacanta elevilor a executat lucrari complexe la toate unitatile de invatamant, de la igienizari interioare, inlocuiri si reparatii pardoseli, reparatii instalatii sanitare, electrice si canalizare, reparatii si inlocuiri tamplarie de lemn
si PVC pana la reparatii de terase si acoperisuri. De asemenea, sunt in reabilitare atelierele-scoala de la Grupul Scolar de Constructii "Anghel Saligny". Primaria Sectorului 3 are in administrare
35 de scoli generale, 17 licee, 34 de gradinite si doua crese. Edilul Liviu Negoita a reusit sa acopere deficitul de locuri la gradinita prin construirea a 18 institutii noi, insa le-a modernizat pe toate. Scolile si liceele sunt dotate cu camere video de supraveghere, iar accesul elevilor si profesorilor se face pe baza de cartela.
Primarul Neculai Ontanu a reusit si el performanta de a termina de construit 16 gradinite noi din cele 18 propuse, astfel ca in prezent sunt primiti copii si de la alte sectoare. Sectorul 2 are cea mai mare retea de invatamant din Bucuresti - 131 de unitati preuniversitare de stat si particulare. Cladirile institutiilor de stat sunt reabilitate in totalitate (cu exceptia celor cuprinse in programul de finantare
BEI). Edilul s-a ingrijit ca unitatile de invatamant sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie, astfel ca procesul educativ sa se desfasoare la cel mai inalt nivel.
Toate scolile autorizate sanitar
Andrei Chiliman anunta ca toate institutiile de invatamant din Sectorul 1 vor avea autorizatie sanitara de functionare la 1 septembrie, cand toate lucrarile de reparatii vor fi incheiate. In plus
, prescolarii au loc la gradinita, dupa ame-najarea celor patru imobile achizitionate anul trecut, numarul locurilor ajungand la 5400. "Am alocat 143.987.000 de lei anul acesta din bugetul local pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea, reparatiile curente si mansardarea unitatilor de invatamant preuniversitari, ne-a declarat Chiliman. Totodata, s-a finalizat montarea butoanelor de panica in toate unitatile de invatamant, conectate acum la dispeceratul Politiei Comunitare. Timpul de raspuns al echipelor de interventie este de maxim 7 minute.
Sectoarele 4, 5 si 6 vor avea in continuare deficit de locuri la gradinita, in ciuda eforturilor primarilor, deoarece numarul prescolarilor este foarte mare. Primaria Sectorului 6 va inaugura inca doua gradinite noi, iar Primaria Sectorului 4 a suplimentat capacitatea gradinitelor cu 650 de locuri, prin construirea a trei corpuri noi si extinderea altor patru, astfel ca numarul locurilor a ajuns la 5000.
Primarul general Sorin Oprescu va da si el la cheie 14 scoli reabilitate prin Programul Bancii Europene de Investitii, alte 14 si Scoala Centrala fiind in lucru, iar inca 34 in organizare de santier. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti anunta ca in 84 de unitati de invatamant va functiona programul
"After School".
Turist de 72 de ani, la un pas de moarte
Un turist în vårstă de 72 de ani, din Bistriţa-Năsăud, care s-a rătăcit în Masivul Făgăraş, a fost adus de salvamontişti într-un loc accesibil, de unde a fost preluat de un elicopter şi transportat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov din cauza rănilor suferite în urma unei căzături. Turistul a pornit såmbătă dimineaţă spre Vårful Moldoveanu, iar duminică a decis să se întoarcă pe un traseu dificil, pe ruta Viştea Mare. Pe drum, în zona Fundul Văii, a căzut şi s-a lovit la cap. Bărbatul a fost găsit de un grup de turişti cehi care a anunţat echipele Salvamont. Echipa de intervenţie ce a ajuns la turist, în noaptea de duminică spre luni, i-a acordat primul ajutor şi l-a stabilizat şi termic. După mai bine de opt ore, salvamontiştii au reuşit să-l coboare pe turist în zona Viştea Mare de unde, ieri, a fost preluat de un elicopter şi dus
la spital.
la spital.
Jaf dupa jaf
O casa
de bani in care erau aproximativ 30.000 de lei a fost furata, un bancomat situat in apropierea Politiei Rutiere Bihor a fost vandalizat de hoti in Municipiul Oradea iar in Arad 250.000 de lei au fost pradati de la o reprezentanta Ford.
Showroom-ul unei firme
de materiale de constructie din Oradea a fost spart ieri dimineata, din unul din birouri fiind sustrasa o cutie metalica ce continea suma de aproximativ 30.000 de lei. Modul de operare al hotilor a fost pe cat se poate de simplu pe atat de indraznet. Acestia au escaladat gardul ce imprejmuia showroom-ul, au traversat curtea si apoi au intrat pe un geam din spatele cladirii. "Au intrat in mai multe birouri si au luat dintr-o incapere cutia
de valori in care se aflau incasarile de la sfarsit de saptamana", a declarat comisarul sef Mugurel Poinar, adjunctul sefului Politiei Municipiului Oradea. Cladirea dispune de sisteme de supraveghere care vor fi vizionate de politisti in incercarea de a-i identifica pe spargatori.
Tot in Oradea, la cativa metrii de sediul Politiei Rutiere Bihor, un bancomat a fost vandalizat de persoane ramase necunoscute care au incercat sa il sparga, insa nu au reusit. Bancomatul care era situal pe peretele unei bancii a fost gasit distrus de paznicul unitatii bancare, care a declarat ca in jurul diminetii mai multe persoane au incercat sa forteze aparatul.
In Arad, reprezentanta Ford a fost jefuita, ieri, in jurul orelor 2.00 si 4.00 de toti banii ce erau in seiful directorului repre-zentantei. Eusebiu Pistru secretar de stat in Ministerul Transporturilor si actionar unic al firmei ce detine reprezentanta a declarat ca cei care au intrat in cladire au fost filmati de camerele de supraveghere. "Pe camerele de luat vederi se pot observa doi indivizi mascati. Au deschis mai multe birouri, se vede cum au cotrobait prin unitate, dar nu au furat decat banii care se aflau intr-un seif din biroul
directorului reprezentantei, in jur de 250.000 lei'', a declarat Eusebiu Pistru, pentru NewsIn.
Jaf dupa jaf
de bani in care erau aproximativ 30.000 de lei a fost furata, un bancomat situat in apropierea Politiei Rutiere Bihor a fost vandalizat de hoti in Municipiul Oradea iar in Arad 250.000 de lei au fost pradati de la o reprezentanta Ford.
Showroom-ul unei firme
de materiale de constructie din Oradea a fost spart ieri dimineata, din unul din birouri fiind sustrasa o cutie metalica ce continea suma de aproximativ 30.000 de lei. Modul de operare al hotilor a fost pe cat se poate de simplu pe atat de indraznet. Acestia au escaladat gardul ce imprejmuia showroom-ul, au traversat curtea si apoi au intrat pe un geam din spatele cladirii. "Au intrat in mai multe birouri si au luat dintr-o incapere cutia
de valori in care se aflau incasarile de la sfarsit de saptamana", a declarat comisarul sef Mugurel Poinar, adjunctul sefului Politiei Municipiului Oradea. Cladirea dispune de sisteme de supraveghere care vor fi vizionate de politisti in incercarea de a-i identifica pe spargatori.
Tot in Oradea, la cativa metrii de sediul Politiei Rutiere Bihor, un bancomat a fost vandalizat de persoane ramase necunoscute care au incercat sa il sparga, insa nu au reusit. Bancomatul care era situal pe peretele unei bancii a fost gasit distrus de paznicul unitatii bancare, care a declarat ca in jurul diminetii mai multe persoane au incercat sa forteze aparatul.
In Arad, reprezentanta Ford a fost jefuita, ieri, in jurul orelor 2.00 si 4.00 de toti banii ce erau in seiful directorului repre-zentantei. Eusebiu Pistru secretar de stat in Ministerul Transporturilor si actionar unic al firmei ce detine reprezentanta a declarat ca cei care au intrat in cladire au fost filmati de camerele de supraveghere. "Pe camerele de luat vederi se pot observa doi indivizi mascati. Au deschis mai multe birouri, se vede cum au cotrobait prin unitate, dar nu au furat decat banii care se aflau intr-un seif din biroul
directorului reprezentantei, in jur de 250.000 lei'', a declarat Eusebiu Pistru, pentru NewsIn.
Jaf dupa jaf
Explozie la combinatul Oţelul Roşu din Caraş-Severin
O explozie s-a produs
, luni noapte, la combinatul siderurgic din Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin. Un muncitor a murit, iar alţi doi au fost grav răniţi în urma deflagraţiei.
Un om şi-a pierdut viaţa şi doi sunt în stare gravă. Unul dintre cei doi răniţi a fost adus la Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Timişoara.
Starea lui de sănătate este stabilă, dar medicii sunt îngrijoraţi. A doua victimă, în vârstă de 38 de ani, urmează să ajungă şi el la spital. Se pare că a doua victimă a fost arsă pe 90% din suprafaţa corpului şi pare a avea multe şanse de supravieţuire.
Doctorul Daniela Popescu, a explicat care este situaţia celor doi muncitori: "Şanse există de supravieţuire, din acest motiv a şi fost transferat primul. Urmează şi cel de-al doilea care o să vină cu o ambulanţă de la Caransebeş. Din ce spun medicii de la spital acesta este ars pe o suprafaţă de 90%. Starea lui este critică".
Şeful de tură de 44 de ani a fost ucis, după ce o oală de 94 de tone a explodat. Conducerea combinatului nu a dat nicio declaraţie oficială, iar accidentul este anchetat pentru a fi stabilite cauzele lui.
, luni noapte, la combinatul siderurgic din Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin. Un muncitor a murit, iar alţi doi au fost grav răniţi în urma deflagraţiei.
Un om şi-a pierdut viaţa şi doi sunt în stare gravă. Unul dintre cei doi răniţi a fost adus la Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Timişoara.
Starea lui de sănătate este stabilă, dar medicii sunt îngrijoraţi. A doua victimă, în vârstă de 38 de ani, urmează să ajungă şi el la spital. Se pare că a doua victimă a fost arsă pe 90% din suprafaţa corpului şi pare a avea multe şanse de supravieţuire.
Doctorul Daniela Popescu, a explicat care este situaţia celor doi muncitori: "Şanse există de supravieţuire, din acest motiv a şi fost transferat primul. Urmează şi cel de-al doilea care o să vină cu o ambulanţă de la Caransebeş. Din ce spun medicii de la spital acesta este ars pe o suprafaţă de 90%. Starea lui este critică".
Şeful de tură de 44 de ani a fost ucis, după ce o oală de 94 de tone a explodat. Conducerea combinatului nu a dat nicio declaraţie oficială, iar accidentul este anchetat pentru a fi stabilite cauzele lui.
Muncă de Sisif: Omul care cară targa în spital
Majoritatea brancardierilor ies la pensie din motive medicale, doborâţi de o muncă de Sisif: căratul pacienţilor în braţe sau pe targă.Toată ziua îşi îndoaie spinarea sub greutatea pacienţilor. Câştigă 700 de lei pe lună plus
bacşişurile care, acum, sunt „de criză“. Este brancardierul român.
Consideraţi ultima verigă, ultima speţă a „lanţului trofic” al personalului medical, în braţele şi-n puţina lor ştiinţă stă de multe ori, atârnată de un fir de păr, viaţa pacientului. Căci ei trebuie să ştie cum să-l posteze pe targă, cum să-l transporte
şi cum să-l aşeze în pat. Fără a avea o anumită calificare, sunt primii care iau contact direct cu bolnavii.
Spitalul de urgenţă
În fiecare zi a anului, în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, de pe Şoseaua Berceni, e forfotă ca-n stup. În medie sunt 200 de prezentări pe zi la camera de gardă. Astfel, nu există zile de sărbătoare sau sfârşituri liniştite de săptămână.
Pe porţile mereu deschise, oamenii intră, păşesc dezorientaţi, întreabă cu voce gâtuită de camera de gardă, de câte un doctor „cu nume” sau de saloanele unde îşi au bolnavii. Obişnuiţi, în timp
, cu atmosfera, doctorii şi asistentele sunt singurii care mai flutură câte un zâmbet în colţul gurii. În rest, în orice salon, pe orice hol sau în oricare salon domneşte durerea sau îngrijorarea celor care stau pe la uşi.
În orice moment se consultă, se diagnostichează, se intervine, se pun perfuzii, se taie, se coase, se pun oase la loc, se operează pe creier sau pe coloană. Paturile de fier, veştejite de vreme, gem sub greutatea bolnavilor care-şi aşteaptă rândul la viaţă sau la moarte. Parcă înadins aşezat mai aproape de cer, etajul VIII al spitalului este un fel de purgatoriu al morţilor vii, al celor cu afecţiuni grave ale coloanei vertebrale, care nu se mai pot mişca. Priveliştea şi mirosul greu dau stări de leşin oricărui om sănătos care s-ar încumeta să urce până aici.
Muncă necalificată
Pe şoseaua din faţa spitalului, sirena unui echipaj SMURD vuieşte asurzitor. Toţi sunt obişnuiţi cu zgomotul, şi cei din clinică, şi locatarii din blocurile de vizavi, care nici nu mai închid ferestrele, lăsând să le intre vara în case cu tot cu vuietul sirenelor. Maşina opreşte, pompierii sar rapid, dau jos targa mobilă cu bolnavul şi-o împing pe rampa înclinată până în faţa camerei de gardă. De acolo mai departe e treaba brancardierilor. Puţini ştiu ce răspundere uriaşă stă în braţele lor. O mişcare greşită ar însemna o viaţă mai puţin.
Florin Bica, medic
primar ortoped, purtător de cuvânt al clinicii, zâmbeşte când vorbeşte despre ei: „Sunt câte doi brancardieri pe secţie, cei mai mulţi fiind la departamentul de gardă. Nu ştiu ca în România să fie o şcoală de brancardieri, ci învaţă la locul de muncă specificul fiecărei secţii, cum să ridice bolnavul etc. Aparţin personalului medical, însă, situaţi pe o scară ierarhică, ei şi infirmierele sunt la bază, pe ultimul loc, dar sunt importanţi la fel ca oricare cadru medical. Media de vârstă a celor angajaţi aici este de 30-35 de ani. Puţini ies la pensie ca brancardieri, majoritatea se reorientează sau ies pe caz de boală.“
bacşişurile care, acum, sunt „de criză“. Este brancardierul român.
Consideraţi ultima verigă, ultima speţă a „lanţului trofic” al personalului medical, în braţele şi-n puţina lor ştiinţă stă de multe ori, atârnată de un fir de păr, viaţa pacientului. Căci ei trebuie să ştie cum să-l posteze pe targă, cum să-l transporte
şi cum să-l aşeze în pat. Fără a avea o anumită calificare, sunt primii care iau contact direct cu bolnavii.
Spitalul de urgenţă
În fiecare zi a anului, în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, de pe Şoseaua Berceni, e forfotă ca-n stup. În medie sunt 200 de prezentări pe zi la camera de gardă. Astfel, nu există zile de sărbătoare sau sfârşituri liniştite de săptămână.
Pe porţile mereu deschise, oamenii intră, păşesc dezorientaţi, întreabă cu voce gâtuită de camera de gardă, de câte un doctor „cu nume” sau de saloanele unde îşi au bolnavii. Obişnuiţi, în timp
, cu atmosfera, doctorii şi asistentele sunt singurii care mai flutură câte un zâmbet în colţul gurii. În rest, în orice salon, pe orice hol sau în oricare salon domneşte durerea sau îngrijorarea celor care stau pe la uşi.
În orice moment se consultă, se diagnostichează, se intervine, se pun perfuzii, se taie, se coase, se pun oase la loc, se operează pe creier sau pe coloană. Paturile de fier, veştejite de vreme, gem sub greutatea bolnavilor care-şi aşteaptă rândul la viaţă sau la moarte. Parcă înadins aşezat mai aproape de cer, etajul VIII al spitalului este un fel de purgatoriu al morţilor vii, al celor cu afecţiuni grave ale coloanei vertebrale, care nu se mai pot mişca. Priveliştea şi mirosul greu dau stări de leşin oricărui om sănătos care s-ar încumeta să urce până aici.
Muncă necalificată
Pe şoseaua din faţa spitalului, sirena unui echipaj SMURD vuieşte asurzitor. Toţi sunt obişnuiţi cu zgomotul, şi cei din clinică, şi locatarii din blocurile de vizavi, care nici nu mai închid ferestrele, lăsând să le intre vara în case cu tot cu vuietul sirenelor. Maşina opreşte, pompierii sar rapid, dau jos targa mobilă cu bolnavul şi-o împing pe rampa înclinată până în faţa camerei de gardă. De acolo mai departe e treaba brancardierilor. Puţini ştiu ce răspundere uriaşă stă în braţele lor. O mişcare greşită ar însemna o viaţă mai puţin.
Florin Bica, medic
primar ortoped, purtător de cuvânt al clinicii, zâmbeşte când vorbeşte despre ei: „Sunt câte doi brancardieri pe secţie, cei mai mulţi fiind la departamentul de gardă. Nu ştiu ca în România să fie o şcoală de brancardieri, ci învaţă la locul de muncă specificul fiecărei secţii, cum să ridice bolnavul etc. Aparţin personalului medical, însă, situaţi pe o scară ierarhică, ei şi infirmierele sunt la bază, pe ultimul loc, dar sunt importanţi la fel ca oricare cadru medical. Media de vârstă a celor angajaţi aici este de 30-35 de ani. Puţini ies la pensie ca brancardieri, majoritatea se reorientează sau ies pe caz de boală.“
Valea Doftanei, o atracţie pentru turiştii care fug de agitaţia din staţiunile din Prahova
A fost străjerul graniţei dintre Ţara Românească şi Transilvania, pe vremea când Ardealul era sub ocupaţie austro-ungară. Pe ţinuturile ei au trecut voievozi, haiduci prădători şi s-au purtat lupte grele. Valea Doftanei, colţ de rai descoperit acum mai bine de 300 de ani de strămoşii noştri, este astăzi o atracţie pentru turiştii care fug de agitaţia din staţiunile judeţului Prahova.
La doar câţiva kilometri de Ploieşti, spre Cheia, ascunsă între munţi şi dealuri, stă impunătoare Valea Doftanei.
Valea Doftanei este ca un furnicar. De-a lungul ei, sute de turişti vin să se relaxeze la un grătar, departe de agitaţia oraşelor. La câţiva paşi însă de locul distracţiei se întinde comuna Valea Doftanei. Locul e plin de oameni gospodari care, de cum intri, te îmbie cu produsele specifice zonei.
Cine trece prin Valea Doftanei, trebuie însă să-l întâlnească pe bătrânul Mărgărit Achim. Un meşteşugar recunoscut în ţinut pentru sculpturile şi îndemânarea sa, dar mai ales pentru poveştile locului. Şi sunt multe, căci nea Achim are 102 ani. Nenea Achim a ajuns pe meleagurile Doftanei când avea cinci ani. Tatăl său, boier mare, deţinător de câmpii si chiar de munţi l-a adus pe acest tărâm. Locurile l-au cucerit defintiv.
Valea Doftanei este o aşezare dezvoltată, cu oameni harnici. În urmă cu un veac, gospodăriile erau puţine şi sărace. Localnicii stabiliţi pe aceste locuri sunt ardeleni care au fugit de jugul austro-ungar. Unii s-au stabilit în partea de sus a comunei, numită Treisteni. Oamenii au venit cu doar cu traista din Ardeal şi aşa le-a rămas numele.
La doar câţiva kilometri de Ploieşti, spre Cheia, ascunsă între munţi şi dealuri, stă impunătoare Valea Doftanei.
Valea Doftanei este ca un furnicar. De-a lungul ei, sute de turişti vin să se relaxeze la un grătar, departe de agitaţia oraşelor. La câţiva paşi însă de locul distracţiei se întinde comuna Valea Doftanei. Locul e plin de oameni gospodari care, de cum intri, te îmbie cu produsele specifice zonei.
Cine trece prin Valea Doftanei, trebuie însă să-l întâlnească pe bătrânul Mărgărit Achim. Un meşteşugar recunoscut în ţinut pentru sculpturile şi îndemânarea sa, dar mai ales pentru poveştile locului. Şi sunt multe, căci nea Achim are 102 ani. Nenea Achim a ajuns pe meleagurile Doftanei când avea cinci ani. Tatăl său, boier mare, deţinător de câmpii si chiar de munţi l-a adus pe acest tărâm. Locurile l-au cucerit defintiv.
Valea Doftanei este o aşezare dezvoltată, cu oameni harnici. În urmă cu un veac, gospodăriile erau puţine şi sărace. Localnicii stabiliţi pe aceste locuri sunt ardeleni care au fugit de jugul austro-ungar. Unii s-au stabilit în partea de sus a comunei, numită Treisteni. Oamenii au venit cu doar cu traista din Ardeal şi aşa le-a rămas numele.
Şapte drumuri naţionale şi câteva comune au dispărut de pe harta judeţului Vrancea
Şapte drumuri naţionale şi câteva comune lipsesc din harta judeţului Vrancea! Harta a fost realizată anul trecut, în 21.000 de exemplare, la comanda Consiliului Judeţean. A costat 100.000 de lei. Acum, poate fi dusă la maculatură.
Din cele 11 drumuri naţionale din judeţul Vrancea, pe hartă apar doar cele patru care purtau această titulatură şi în urmă cu 6 ani.
''Din 2003, 7 drumuri, din administrarea
drumurilor judeţene au trecut în administrarea drumurilor naţionale pe baza unor hotărâri de guvern'', a precizat Emilia Murariu Radu, şef secţie Drumuri Naţionale.
Şi mai greu de explicat este absenţa câtorva comune, printre care Soveja, una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale judeţului.
Pe cele 21.000 de exemplare ale hărţii este trecută comuna Şindrilari care, în realitate, este un sat al comunei Reghiu. Nici consilierii, nici şeful Consiliului judeţean Vrancea nu par să ştie cum a apărut această hartă.
''Nu ştiu ...Ele nu au comuna Soveja pe ele şi au drumuri naţionale care figurează ca drumuri judeţene. Păi nu, sunt drumuri naţionale alea. Ele figurează ca drumuri judeţene... Nu ştiu, scrieţi-mi şi vă răspund'', a fost reacţia preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.
Reprezentanţii firmei
care a realizat harta au refuzat să facă vreo declaraţie.
Din cele 11 drumuri naţionale din judeţul Vrancea, pe hartă apar doar cele patru care purtau această titulatură şi în urmă cu 6 ani.
''Din 2003, 7 drumuri, din administrarea
drumurilor judeţene au trecut în administrarea drumurilor naţionale pe baza unor hotărâri de guvern'', a precizat Emilia Murariu Radu, şef secţie Drumuri Naţionale.
Şi mai greu de explicat este absenţa câtorva comune, printre care Soveja, una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale judeţului.
Pe cele 21.000 de exemplare ale hărţii este trecută comuna Şindrilari care, în realitate, este un sat al comunei Reghiu. Nici consilierii, nici şeful Consiliului judeţean Vrancea nu par să ştie cum a apărut această hartă.
''Nu ştiu ...Ele nu au comuna Soveja pe ele şi au drumuri naţionale care figurează ca drumuri judeţene. Păi nu, sunt drumuri naţionale alea. Ele figurează ca drumuri judeţene... Nu ştiu, scrieţi-mi şi vă răspund'', a fost reacţia preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.
Reprezentanţii firmei
care a realizat harta au refuzat să facă vreo declaraţie.
Cei doi muncitori răniţi în explozia de la Oţelul Roşu sunt internaţi la Timişoara
Cei doi muncitori răniţi în explozia de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu, judeţul Caraş-Severin, sunt internaţi la Clinica de Arşi din Timişoara, în stare gravă, având arsuri pe suprafeţe mari ale corpului, transmite corespondentul NewsIn.
Răniţii au fost duşi iniţial la spitalul din Caransebeş, iar de acolo au fost transferaţi, cu ambulanţa, la Timişoara. Medicii sunt rezervaţi cu privire la şansele de supravieţuire ale ambilor muncitori răniţi în explozia de luni noapte de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean din Timişoara, Mihaela Pasztori, ambii sunt intubaţi, unul dintre ei are arsuri pe 90 la sută din suprafaţa corpului, iar cel de-al doilea pe jumătate din corp, însă are afectate căile respiratorii.
La Oţelul Roşu sunt aşteptaţi inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, aceştia urmând să stabilească cum s-a produs
explozia. La combinat este aşteptat şi un expert în siderurgie, care să stabilească, de asemenea, cauzele accidentului. Cel mai probabil, expertul va sosi din judeţul Mehedinţi.
Explozia a avut loc luni, în jurul orei 23.00, după ce muncitorii au introdus electrozii de încălzire într-un cuptor încins de 94 de tone. Cuptorul a explodat, iar inginerul de tură, în vârstă de 46 de ani, a murit pe loc. Alţi doi muncitori, unul în vârstă de 36 de ani şi unul de 50 de ani, au fost răniţi. Muncitorul de 36 de ani are arsuri grave pe circa 90% din suprafaţa corpului.
Un procuror a demarat o anchetă şi a emis deja două ipoteze: fie a ajuns apă în cuptorul încins în momentul introducerii electrozilor, fie muncitorii au făcut o manevră greşită.
Răniţii au fost duşi iniţial la spitalul din Caransebeş, iar de acolo au fost transferaţi, cu ambulanţa, la Timişoara. Medicii sunt rezervaţi cu privire la şansele de supravieţuire ale ambilor muncitori răniţi în explozia de luni noapte de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean din Timişoara, Mihaela Pasztori, ambii sunt intubaţi, unul dintre ei are arsuri pe 90 la sută din suprafaţa corpului, iar cel de-al doilea pe jumătate din corp, însă are afectate căile respiratorii.
La Oţelul Roşu sunt aşteptaţi inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, aceştia urmând să stabilească cum s-a produs
explozia. La combinat este aşteptat şi un expert în siderurgie, care să stabilească, de asemenea, cauzele accidentului. Cel mai probabil, expertul va sosi din judeţul Mehedinţi.
Explozia a avut loc luni, în jurul orei 23.00, după ce muncitorii au introdus electrozii de încălzire într-un cuptor încins de 94 de tone. Cuptorul a explodat, iar inginerul de tură, în vârstă de 46 de ani, a murit pe loc. Alţi doi muncitori, unul în vârstă de 36 de ani şi unul de 50 de ani, au fost răniţi. Muncitorul de 36 de ani are arsuri grave pe circa 90% din suprafaţa corpului.
Un procuror a demarat o anchetă şi a emis deja două ipoteze: fie a ajuns apă în cuptorul încins în momentul introducerii electrozilor, fie muncitorii au făcut o manevră greşită.
Şcoala românească, o mare fabrică de angajaţi nefericiţi
eşi în maximum doi ani peste 90% dintre absolvenţii de universităţi îşi găsesc de lucru, doar 17% dintre ei sunt şi mulţumiţi de locul de muncă. Şcoala românească „nu este una producătoare de şomeri pe bandă rulantă”, aşa cum spune Traian Băsescu. Este doar o mare fabrică de angajaţi nemulţumiţi de locul de muncă. Cel puţin aşa arată un studiu realizat în premieră în România de Centrul Educaţia 2000+ (unul dintre cele mai importante centre de politici şi consultanţă în domeniul educaţiei), cu sprijinul unor experţi de la firma
britanică „Mott MacDonald”.
Astfel, potrivit cercetării al cărei beneficiar este - printr-un program
european - Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absol venţii de studii superioare îşi găsesc un job în maximum doi ani de la terminarea facultăţii, însă doar 17% sunt şi mulţumiţi de locul lor de muncă.
Mult prea mulţi jurişti
Cercetarea, realizată pe un eşantion reprezentativ de absolvenţi, angajatori, repre zen tanţi ai agenţiilor de recrutare a forţei de muncă şi ai asociaţiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piaţa muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit acesteia, nu doar absolvenţii sunt nemulţumiţi. Şi angajatorii au o serie de probleme legate de prestaţia acestora la pri mul lor job şi acuză cel mai frecvent faptul că tinerii nu ştiu să aplice în practică ceea ce au învăţat.
Reproşurile şefului accentuează apoi nemulţumirea fostului student faţă de şcoala pe care a urmat-o. „Sunt rarisime cazurile în care un absolvent nimereşte un job şi acela este jobul pe care şi l-a dorit, de aceea satisfacţia absolvenţilor faţă de studiile pe care le-au făcut este într-un trend descrescător. Există astfel şi problema conţinutului formării - ce ştiu aceşti tineri să facă după finalizarea studiilor”, este explicaţia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.
O altă problemă care îngreunează găsirea primului serviciu este şi supraoferta de candidaţi care duce la suprasaturarea pieţei. „La ştiinţe juridice, de exemplu, avem la fiecare jumătate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel că numărul anual de absolvenţi este de 9.000-10.000, în condiţiile în care piaţa nu poate absorbi de cât 2.000-2.500. Pregătim de patru ori mai mult decât avem nevoie”, a mai explicat profesorul.
britanică „Mott MacDonald”.
Astfel, potrivit cercetării al cărei beneficiar este - printr-un program
european - Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absol venţii de studii superioare îşi găsesc un job în maximum doi ani de la terminarea facultăţii, însă doar 17% sunt şi mulţumiţi de locul lor de muncă.
Mult prea mulţi jurişti
Cercetarea, realizată pe un eşantion reprezentativ de absolvenţi, angajatori, repre zen tanţi ai agenţiilor de recrutare a forţei de muncă şi ai asociaţiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piaţa muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit acesteia, nu doar absolvenţii sunt nemulţumiţi. Şi angajatorii au o serie de probleme legate de prestaţia acestora la pri mul lor job şi acuză cel mai frecvent faptul că tinerii nu ştiu să aplice în practică ceea ce au învăţat.
Reproşurile şefului accentuează apoi nemulţumirea fostului student faţă de şcoala pe care a urmat-o. „Sunt rarisime cazurile în care un absolvent nimereşte un job şi acela este jobul pe care şi l-a dorit, de aceea satisfacţia absolvenţilor faţă de studiile pe care le-au făcut este într-un trend descrescător. Există astfel şi problema conţinutului formării - ce ştiu aceşti tineri să facă după finalizarea studiilor”, este explicaţia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.
O altă problemă care îngreunează găsirea primului serviciu este şi supraoferta de candidaţi care duce la suprasaturarea pieţei. „La ştiinţe juridice, de exemplu, avem la fiecare jumătate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel că numărul anual de absolvenţi este de 9.000-10.000, în condiţiile în care piaţa nu poate absorbi de cât 2.000-2.500. Pregătim de patru ori mai mult decât avem nevoie”, a mai explicat profesorul.
luni, 17 august 2009
Andronescu: Universitatea „Spiru Haret” ar putea fi scoasă definitiv în afara legii
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a avertizat astăzi că, dacă reprezentanţii Universităţii „Spiru Haret” nu vor accepta ca instituţia de învăţământ să intre în legalitate, ministerul va iniţia un act normativ prin care aceasta să fie scoasă total
în afara legii.
„Eu le-am cerut - şi rămânem ferm pe poziţie - să intre în legalitate (...) Universitatea are o lege de acreditare în care are specializările pe care legea le-a considerat autorizate provizoriu sau acreditate. O Hotărâre de Guvern nu poate anula legea, dar este primul gest al ministerului faţă de dorinţa noastră de a intra Universitatea în legalitate şi, sigur, este posibil ca dacă Universitatea nu înţelege că nimeni nu este mai presus de lege, să iniţiem o lege şi să intre total în ilegalitate, adică să nu mai fie acreditată. Adică o lege care să însemne până la urmă trimiterea spre desfiinţare”, a declarat Andronescu, precizând că speră să nu se ajungă totuşi până acolo.
Ea a arătat că ministerul reproşează mai multe lucruri Universităţii „Spiru Haret”:
* are programe
de studii pentru care nu există nici autorizare de funcţionare, nici acreditare (programele ID şi fără frecvenţă)
* funcţionează în locaţii pentru care nu s-a făcut evaluarea
* are un număr de profesori prea mic raportat la numărul de studenţi (150 de studenţi la un cadru didactic, faţă de 10-15 în alte universităţi).
Ministrul educaţiei a precizat că Universitatea „Spiru Haret” nu are voie în momentul de faţă să facă înscrieri în anul I. „Până nu sunt înscrişi în Hotărârea de Guvern, nu au voie să facă înscrieri pentru că documentul
acesta este cel pe baza căruia peste trei ani de zile, când se încheie primul ciclu, universitatea eliberează diploma”, a arătat Andronescu, citată de NewsIn.
în afara legii.
„Eu le-am cerut - şi rămânem ferm pe poziţie - să intre în legalitate (...) Universitatea are o lege de acreditare în care are specializările pe care legea le-a considerat autorizate provizoriu sau acreditate. O Hotărâre de Guvern nu poate anula legea, dar este primul gest al ministerului faţă de dorinţa noastră de a intra Universitatea în legalitate şi, sigur, este posibil ca dacă Universitatea nu înţelege că nimeni nu este mai presus de lege, să iniţiem o lege şi să intre total în ilegalitate, adică să nu mai fie acreditată. Adică o lege care să însemne până la urmă trimiterea spre desfiinţare”, a declarat Andronescu, precizând că speră să nu se ajungă totuşi până acolo.
Ea a arătat că ministerul reproşează mai multe lucruri Universităţii „Spiru Haret”:
* are programe
de studii pentru care nu există nici autorizare de funcţionare, nici acreditare (programele ID şi fără frecvenţă)
* funcţionează în locaţii pentru care nu s-a făcut evaluarea
* are un număr de profesori prea mic raportat la numărul de studenţi (150 de studenţi la un cadru didactic, faţă de 10-15 în alte universităţi).
Ministrul educaţiei a precizat că Universitatea „Spiru Haret” nu are voie în momentul de faţă să facă înscrieri în anul I. „Până nu sunt înscrişi în Hotărârea de Guvern, nu au voie să facă înscrieri pentru că documentul
acesta este cel pe baza căruia peste trei ani de zile, când se încheie primul ciclu, universitatea eliberează diploma”, a arătat Andronescu, citată de NewsIn.
Taxa de acces în Delta Dunării instituită de Ministerul Mediului a fost suspendată
Guvernatorul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunănrii (RBDD), Grigore Baboianu, a declarat astăzi că taxa de acces în rezervaţie, instituită prin ordin de ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a fost suspendată.
"Am convenit ca, deocamdată, să anulăm acest ordin, pentru că deja aveam două taxe: una percepută de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD) şi una de Consiliul Judeţean Tulcea. Poate că turiştilor li s-a părut destul de împovărător. De aceea, trebuie să identificăm o formulă unică prin care turiştii să fie obligaţi la plata
unei singure taxe", a declarat Băboianu.
Guvernatorul a mai subliniat faptul că de fapt acest ordin era prefigurat în Planul General de Management al Deltei Dunării, dar nu era prea "vizibil". Mai mult, Grigore Baboianu susţine că, de anul trecut, au fost montate panouri şi indicatoare care fac referite la taxa de acces. "Nimeni nu s-a oprit să citească. Nimeni nu a fost curios să vadă ce scrie acolo", a spus guvernatorul.
Taxa de acces în Delta Dunării, în valoare de 20 de lei, a fost instituită prin ordin al ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, în luna iunie 2009. Totodată, ordinul stipula taxe şi pentru alte activităţi desfăşurate în Deltă: ghidarea vizitatorilor în RBDD costă 200 de lei pe zi, ora de consultanţă de specialitate 7 lei, accesul cu maşina 100 de lei pe an. Filmarea, fotografierea, cercetarea acvafaunistică 50 de lei.
În acest moment, se aplică doar taxa de acces pe care o percepe Consiliul Judeţean Tulcea, în valoare de 10 lei.
"Am convenit ca, deocamdată, să anulăm acest ordin, pentru că deja aveam două taxe: una percepută de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD) şi una de Consiliul Judeţean Tulcea. Poate că turiştilor li s-a părut destul de împovărător. De aceea, trebuie să identificăm o formulă unică prin care turiştii să fie obligaţi la plata
unei singure taxe", a declarat Băboianu.
Guvernatorul a mai subliniat faptul că de fapt acest ordin era prefigurat în Planul General de Management al Deltei Dunării, dar nu era prea "vizibil". Mai mult, Grigore Baboianu susţine că, de anul trecut, au fost montate panouri şi indicatoare care fac referite la taxa de acces. "Nimeni nu s-a oprit să citească. Nimeni nu a fost curios să vadă ce scrie acolo", a spus guvernatorul.
Taxa de acces în Delta Dunării, în valoare de 20 de lei, a fost instituită prin ordin al ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, în luna iunie 2009. Totodată, ordinul stipula taxe şi pentru alte activităţi desfăşurate în Deltă: ghidarea vizitatorilor în RBDD costă 200 de lei pe zi, ora de consultanţă de specialitate 7 lei, accesul cu maşina 100 de lei pe an. Filmarea, fotografierea, cercetarea acvafaunistică 50 de lei.
În acest moment, se aplică doar taxa de acces pe care o percepe Consiliul Judeţean Tulcea, în valoare de 10 lei.
Doar patru elevi nu au intrat la liceu în cea de-a doua etapă a admiterii computerizate
oar patru dintre cei 958 de elevi care au participat la a doua etapă a admiterii computerizate în învăţământul liceal nu au fost repartizaţi, potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul Educaţiei.
Cei patru nu au putut fi repartizaţi din cauza faptului că nu şi-au exprimat suficiente opţiuni, în timp
ce 927 de candidaţi, adică 97,16%, au fost admişi la prima
opţiune formulată.
În prima etapă a repartizării computerizate au fost distribuiţi în licee 174.050 candidaţi.
În perioada 21-21 iulie, comisiile judeţene de admitere vor rezolva situaţiile speciale ivite după cele două etape de repartizare computerizată, respectiv cele legate de repartizarea candidaţilor care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen şi a celor care nu au participat la primele două repartizări computerizate.
În intervalul 1-10 septembrie, va avea loc o ultimă repartizare, în şedinţe publice, a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaţi în etapele precedente, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapelor anterioare.
Înscrierea în licee se face fără examen, pe baza mediei de admitere, calculată din media generală obţinută la tezele cu subiect unic şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, ambele având o pondere de 50%. Excepţie fac liceele pentru care se susţin probe de aptitudini, clasele cu regim de presare bilingv şi clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
Cei patru nu au putut fi repartizaţi din cauza faptului că nu şi-au exprimat suficiente opţiuni, în timp
ce 927 de candidaţi, adică 97,16%, au fost admişi la prima
opţiune formulată.
În prima etapă a repartizării computerizate au fost distribuiţi în licee 174.050 candidaţi.
În perioada 21-21 iulie, comisiile judeţene de admitere vor rezolva situaţiile speciale ivite după cele două etape de repartizare computerizată, respectiv cele legate de repartizarea candidaţilor care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen şi a celor care nu au participat la primele două repartizări computerizate.
În intervalul 1-10 septembrie, va avea loc o ultimă repartizare, în şedinţe publice, a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaţi în etapele precedente, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapelor anterioare.
Înscrierea în licee se face fără examen, pe baza mediei de admitere, calculată din media generală obţinută la tezele cu subiect unic şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, ambele având o pondere de 50%. Excepţie fac liceele pentru care se susţin probe de aptitudini, clasele cu regim de presare bilingv şi clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
Un copil de 7 luni a fost oprit la vama fiindca nu avea viza pentru R. Moldova
Un fapt concret, care atesta nerozia regimului Voronin. Victoria Tighineanu, cetateanca a R. Moldova, stabilita in Franta de mai multi ani, nu a avut voie sa intre in Basarabia cu ambii copii, Andreea si Dan Stoica-Tighineanu. Vamesii au oprit-o pe aeroportul din Chisinau fiindca Dan, de numai 7 luni, nu figura in pasaportul moldovenesc al mamei. Spre deosebire de Andreea, baietelul are doar pasaport romanesc si un titlu de calatorie european. Ziaristii de la “Jurnal de Chisinau” au reusit sa discute cu femeia numai prin geamul care separa cele doua state romanesti. Femeia a ramas blocata timp
de 15 ore pe aeroportul din Chisinau, fara apa si fara mancare, pentru ca micutul avea pasaport romanesc, dar nu avea si viza moldoveneasca. Ea nu si-a imaginat ca un copil de numai sapte luni are nevoie de viza pe pasaport. Dupa o asteptare chinuitoare, a plecat in Romania, unde locuiesc parintii sotului ei, si el cetatean roman. Ajunsa in Romania, trebuie sa obtina o invitatie pentru copilul de 7 luni, dar procedurile dureaza peste 30 de zile. Procurorii basarabeni i-au intocmit dosare penale ziaristului Ghennadie Brega de la Asociatia Hyde Park pentru… spargere si pentru “uzurparea puterii de stat”, desi el nu a fost la Chisinau pe data de 7 aprilie. Politistii participa fatis la campania
electorala, distrugand afisele si masinile celor din PL, PLDM si AMN. Tensiunile se afla in crestere
dincolo de Prut si ar putea pune in pericol viata
cetatenilor romani de-acolo. Stie oare Iurie Rosca, cel care supervizeaza “organele de forta” ale R. Moldova, despre aceste abuzuri? Este foarte semnificativ ca romanul Gabriel Stati a fost eliberat din puscarie chiar in ziua in care Marian Lupu a defectat de la comunistii lui Voronin la bolsevicii lui Dumitru Diacov. Gabriel Stati a fost ginerele lui Dumitru Diacov, care are de la el doi nepoti. Pe de alta parte, Eleonora Lisnic avertizeaza ca alegerile anticipate din R. Moldova vor avea loc pe 29 iulie, Ziua Imnului National al Romaniei,. “Desteapta-te, romane!”. Faptul ca, pentru prima data, alegerile au fost stabilite intr-o zi lucratoare, ne face sa credem ca ar fi vorba tot de o diversiune. Dar, ca orice diversiune, si aceasta ar putea avea doua taisuri, la fel ca arborarea drapelului Romaniei pe cladirile simbolice de la Chisinau. “Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,/ Romana natiune, ai vostri stranepoti,/ Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,/ “Viata-n libertate ori moarte!”, striga toti.” Se pare ca Andrei Muresan redevine actual, dar peste Prut.
de 15 ore pe aeroportul din Chisinau, fara apa si fara mancare, pentru ca micutul avea pasaport romanesc, dar nu avea si viza moldoveneasca. Ea nu si-a imaginat ca un copil de numai sapte luni are nevoie de viza pe pasaport. Dupa o asteptare chinuitoare, a plecat in Romania, unde locuiesc parintii sotului ei, si el cetatean roman. Ajunsa in Romania, trebuie sa obtina o invitatie pentru copilul de 7 luni, dar procedurile dureaza peste 30 de zile. Procurorii basarabeni i-au intocmit dosare penale ziaristului Ghennadie Brega de la Asociatia Hyde Park pentru… spargere si pentru “uzurparea puterii de stat”, desi el nu a fost la Chisinau pe data de 7 aprilie. Politistii participa fatis la campania
electorala, distrugand afisele si masinile celor din PL, PLDM si AMN. Tensiunile se afla in crestere
dincolo de Prut si ar putea pune in pericol viata
cetatenilor romani de-acolo. Stie oare Iurie Rosca, cel care supervizeaza “organele de forta” ale R. Moldova, despre aceste abuzuri? Este foarte semnificativ ca romanul Gabriel Stati a fost eliberat din puscarie chiar in ziua in care Marian Lupu a defectat de la comunistii lui Voronin la bolsevicii lui Dumitru Diacov. Gabriel Stati a fost ginerele lui Dumitru Diacov, care are de la el doi nepoti. Pe de alta parte, Eleonora Lisnic avertizeaza ca alegerile anticipate din R. Moldova vor avea loc pe 29 iulie, Ziua Imnului National al Romaniei,. “Desteapta-te, romane!”. Faptul ca, pentru prima data, alegerile au fost stabilite intr-o zi lucratoare, ne face sa credem ca ar fi vorba tot de o diversiune. Dar, ca orice diversiune, si aceasta ar putea avea doua taisuri, la fel ca arborarea drapelului Romaniei pe cladirile simbolice de la Chisinau. “Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,/ Romana natiune, ai vostri stranepoti,/ Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,/ “Viata-n libertate ori moarte!”, striga toti.” Se pare ca Andrei Muresan redevine actual, dar peste Prut.
Consulul României la Chişinău, a demisionat după un scandal sexual
Un filmuleţ video, în care diplomatul Ion Nuică a fost surprins în
timp
ce întreţinea relaţii sexuale cu o basarabeancă, a fost făcut
public în această dimineaţă.
Ca urma a acestui scandal, consulul României la Chişinău şi-a dat demisia.
Confort ziarului Curentul, care a dat publicităţii această filmare,
filmul a fost realizat cu o cameră
ascunsă, iar tânăra pare să facă
parte din echipa de lucru a consulatului. Ion Nuică discută cu tânăra
şi subiecte care ţin de aspectul profesional, fără a fi însă dezvăluite
secrete de siguranţă naţională.
Până în acest moment, Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt MAE, a
declarat, pentru Mediafax, că Nuică fusese chemat în ţară încă de
săptămâna trecută, fără a avea însă legătură cu acest incident.
timp
ce întreţinea relaţii sexuale cu o basarabeancă, a fost făcut
public în această dimineaţă.
Ca urma a acestui scandal, consulul României la Chişinău şi-a dat demisia.
Confort ziarului Curentul, care a dat publicităţii această filmare,
filmul a fost realizat cu o cameră
ascunsă, iar tânăra pare să facă
parte din echipa de lucru a consulatului. Ion Nuică discută cu tânăra
şi subiecte care ţin de aspectul profesional, fără a fi însă dezvăluite
secrete de siguranţă naţională.
Până în acest moment, Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt MAE, a
declarat, pentru Mediafax, că Nuică fusese chemat în ţară încă de
săptămâna trecută, fără a avea însă legătură cu acest incident.
MAE a invitat reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova la Bucureşti
Reprezentanţi ai presei independente din R. Moldova, foşti deţinuţi politici, clerici, scriitori, profesori şi preşedinţi de asociaţii culturale se află luni şi marţi în România la invitaţia Ministerului român de Externe, cu două săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de peste Prut.
Delegaţia reprezentanţilor societăţii civile din Republica Moldova efectuează vizita în România la invitaţia secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac. Printre invitaţi se numără, potrivit unui comunicat de presă, jurnalişti, reprezentanţi ai presei independente din Republica Moldova, clerici, scriitori, profesori, preşedinţi de asociaţii culturale, foşti deţinuţi politici, veterani de război.
"Vizita face parte din programul de consultări directe între reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti din afara graniţelor şi autorităţile române, iniţiat de Ministerul Afacerilor
Externe prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, în scopul identificării unor soluţii adecvate la problemele specifice fiecărei comunităţi româneşti", specifică MAE.
Gestul autorităţilor române de a invita la Bucureşti reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova s-ar putea să fie interpretat la Chişinău drept o altă încercare de implicare în afacerile interne ale ţării, mai ales că vizita are loc la foarte scurt timp înainte de alegeri, sunt de părere observatorii politici.
Ministrul de externe Cristian Diaconescu a reiterat săptămâna trecută cerinţa adresată Chişinăului de a sigura corecta desfăşurare a alegerilor din 29 iulie, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea presei şi liberul aces la mass-media al tuturor actorilor politici. "R. Moldova trebuie să respecte toate normele şi standardele în ceea ce priveşte organizarea unui proces electoral corect, echitabil şi care să asigure posibilitatea tuturor candidaţilor şi partidelor politice de a se exprima şi a-şi susţine mesajele şi platforma
politică", a spus oficialul român.
În plus, ministrul a vorbit şi despre necesitatea normalizării relaţiilor între cele două ţări. "Din punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe reiterăm solicitarea adresată, de altfel, şi prin concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale a Uniunii Europene, ca Republica Moldova să revină în ceea ce priveşte introducerea unilaterală şi abuzivă a vizelor pentru cetăţenii unui stat european, cetăţenii români", a spus ministrul Cristian Diaconescu.
Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), reuninunea miniştrilor de externe ai UE, a adoptat în iunie o serie de concluzii privind Republica Moldova, textul documentului reflectând preocupările UE în legătură cu evoluţiile din acest stat.
Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzător, între UE şi Republica Moldova. La solicitarea României însă, UE a condiţionat lansarea efectivă a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea
unui tratament egal pentru toţi cetăţenii statelor membre în materie de vize, subliniind totodată importanţa respectării de către Republica Moldova a principiului relaţiilor de bună vecinătate.
Relaţiile dintre România şi R. Moldova s-au tensionat după alegerile din 5 aprilie şi după demonstraţiile care au urmat la Chişinău. Arborarea steagurilor româneşti în timpul
acestor revolte i-a oferit preşedintelui Vladimir Voronin motivul perfect
de a acuza România că a organizat "o lovitură de stat".
În consecinţă, Voronin i-a expulzat pe ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, şi pe diplomatul Ioan Gaborean, cu grad de ministru-consilier. Totodată, din 9 aprilie, cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova au din nou nevoie de viză.
Această decizie a Chişinăului a fost catalogată de ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, drept o măsură arbitrară şi discriminatorie. "Stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor (...) este o măsură discriminatorie, deoarece potrivitul acordului dintre R. Moldova şi Comisia Europeană, vizele pot fi introduse numai pentru categorii de vizitatori, în orice caz nu pe criteriul naţionalităţii", a punctat ministrul.
Delegaţia reprezentanţilor societăţii civile din Republica Moldova efectuează vizita în România la invitaţia secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac. Printre invitaţi se numără, potrivit unui comunicat de presă, jurnalişti, reprezentanţi ai presei independente din Republica Moldova, clerici, scriitori, profesori, preşedinţi de asociaţii culturale, foşti deţinuţi politici, veterani de război.
"Vizita face parte din programul de consultări directe între reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti din afara graniţelor şi autorităţile române, iniţiat de Ministerul Afacerilor
Externe prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, în scopul identificării unor soluţii adecvate la problemele specifice fiecărei comunităţi româneşti", specifică MAE.
Gestul autorităţilor române de a invita la Bucureşti reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova s-ar putea să fie interpretat la Chişinău drept o altă încercare de implicare în afacerile interne ale ţării, mai ales că vizita are loc la foarte scurt timp înainte de alegeri, sunt de părere observatorii politici.
Ministrul de externe Cristian Diaconescu a reiterat săptămâna trecută cerinţa adresată Chişinăului de a sigura corecta desfăşurare a alegerilor din 29 iulie, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea presei şi liberul aces la mass-media al tuturor actorilor politici. "R. Moldova trebuie să respecte toate normele şi standardele în ceea ce priveşte organizarea unui proces electoral corect, echitabil şi care să asigure posibilitatea tuturor candidaţilor şi partidelor politice de a se exprima şi a-şi susţine mesajele şi platforma
politică", a spus oficialul român.
În plus, ministrul a vorbit şi despre necesitatea normalizării relaţiilor între cele două ţări. "Din punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe reiterăm solicitarea adresată, de altfel, şi prin concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale a Uniunii Europene, ca Republica Moldova să revină în ceea ce priveşte introducerea unilaterală şi abuzivă a vizelor pentru cetăţenii unui stat european, cetăţenii români", a spus ministrul Cristian Diaconescu.
Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), reuninunea miniştrilor de externe ai UE, a adoptat în iunie o serie de concluzii privind Republica Moldova, textul documentului reflectând preocupările UE în legătură cu evoluţiile din acest stat.
Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzător, între UE şi Republica Moldova. La solicitarea României însă, UE a condiţionat lansarea efectivă a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea
unui tratament egal pentru toţi cetăţenii statelor membre în materie de vize, subliniind totodată importanţa respectării de către Republica Moldova a principiului relaţiilor de bună vecinătate.
Relaţiile dintre România şi R. Moldova s-au tensionat după alegerile din 5 aprilie şi după demonstraţiile care au urmat la Chişinău. Arborarea steagurilor româneşti în timpul
acestor revolte i-a oferit preşedintelui Vladimir Voronin motivul perfect
de a acuza România că a organizat "o lovitură de stat".
În consecinţă, Voronin i-a expulzat pe ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, şi pe diplomatul Ioan Gaborean, cu grad de ministru-consilier. Totodată, din 9 aprilie, cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova au din nou nevoie de viză.
Această decizie a Chişinăului a fost catalogată de ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, drept o măsură arbitrară şi discriminatorie. "Stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor (...) este o măsură discriminatorie, deoarece potrivitul acordului dintre R. Moldova şi Comisia Europeană, vizele pot fi introduse numai pentru categorii de vizitatori, în orice caz nu pe criteriul naţionalităţii", a punctat ministrul.
Corespondentului Agerpres, Gabriel Apetrii, i s-a refuzat intrarea in R. Moldova
Autoritatile comuniste din Republica Moldova continua presiunile la adresa reprezentantilor presei din Romania, interzicand luni accesul corespondentului Agerpres Gabriel Apetrii, pe motiv ca acesta nu a putut prezenta o adeverinta medicala ce sa ateste ca nu este infectat cu virusul HIV/ SIDA.
Trimisul special al Agerpres urma sa relateze, in perioada 13 iulie - 2 august, despre campania electorala si alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Republica Moldova.
Gabriel Apetrii a plecat spre Chisinau cu o cursa regulata Piatra Neamt - Orhei. Formalitatile granicerilor romani in Vama Sculeni au durat doar cateva minute, insa vamesii moldoveni au cautat tot felul de motive pentru a nu-i permite accesul pe teritoriul tarii vecine.
Unul dintre vamesi, care a preluat pasapoartele celor 12 calatori, l-a intrebat pe soferul microbuzului daca "toti sunt de-ai nostri" si, astfel, a aflat ca intre pasageri se afla si corespondentul Agentiei Nationale de Presa Agerpres. Acestuia din urma i s-a cerut sa coboare din microbuz si a fost chemat la biroul
vamesilor. Aici a fost intrebat despre scopul si durata calatoriei in Republica Moldova, locul unde va fi cazat si ce institutie reprezinta.
Dupa ce au primit toate raspunsurile, vamesii l-au trimis pe Apetrii inapoi in microbuz. Dupa aproximativ 20 de minute, timp in care granicerii moldoveni au dat mai multe telefoane, unul dintre acestia s-a prezentat in microbuz si i-a solicitat corespondentului Agerpres legitimatia de serviciu. De asemenea, reporterul a fost din nou intrebat despre scopul si durata calatoriei in Republica Moldova. Vamesul a plecat cu legitimatia de serviciu a reporterului, iar, dupa alte 30 de minute, corespondentul Agerpres a fost din nou coborat din microbuz si chestionat asupra scopului si duratei calatoriei, a locului de cazare pe teritoriul Republicii Moldova, dar si a sumei de bani detinute de el.
Dupa ce a epuizat seria de intrebari standard, reluate de trei ori, granicerul moldovean l-a intrebat pe reporter daca detine "certificat HIV/ SIDA", sustinand ca fara acesta nu se poate patrunde pe teritoriul Republicii Moldova.
Gabriel Apetrii i-a comunicat vamesului ca toate documentele
de calatorie au fost realizate cu sprijinul Ministerului roman al Afacerilor
Externe si ca oficialii MAE nu au conditionat patrunderea pe teritoriul Republicii Moldova de detinerea unui astfel de certificat. Vamesul moldovean a declarat ca nu poate permite patrunderea in tara a corespondentului Agerpres fara acest certificat, punandu-i in vedere sa paraseasca imediat tara.
Niciunul dintre vamesi nu a putut oferi detalii cu privire la toate actele suplimentare necesare unui detinator al unui pasaport de serviciu, pentru a patrunde in Republica Moldova. "Nu va pot raspunde. Nu ma intrebati pe mine. Intrebati-l pe colegul meu sau pe sefi", a fost raspunsul oferit.
De partea cealalta, vamesii romani nu sunt surprinsi de atitudinea colegilor din Republica Moldova.
Potrivit sefului Vamii Sculeni, este o practica a granicerilor moldoveni de a cere sub anumite pretexte diverse acte pentru a nu putea permite accesul in Republica Moldova in special al jurnalistilor.
"Nu ma mir ca vi
s-a solicitat un certificat HIV/SIDA pentru ca au mai existat astfel de situatii mai ales in luna aprilie, atunci cand jurnalistii romani nu au putut trece granita. Nu cunosc ca legislatia din Republica Moldova sa prevada un astfel de certificat pentru a permite accesul altor cetateni in aceasta tara. Noi
vom informa Ministerul Administratiei si Internelor despre acest incident in care ati fost din nefericire implicat", a declarat seful Vamii Sculeni.
Autoritatile romane, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, au declarat ca nu au primit nicio notificare din partea autoritatilor Republicii Moldova cu privire la necesitatea detinerii unui certificat HIV/SIDA pentru a putea patrunde pe teritoriul Republicii Moldova
Trimisul special al Agerpres urma sa relateze, in perioada 13 iulie - 2 august, despre campania electorala si alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Republica Moldova.
Gabriel Apetrii a plecat spre Chisinau cu o cursa regulata Piatra Neamt - Orhei. Formalitatile granicerilor romani in Vama Sculeni au durat doar cateva minute, insa vamesii moldoveni au cautat tot felul de motive pentru a nu-i permite accesul pe teritoriul tarii vecine.
Unul dintre vamesi, care a preluat pasapoartele celor 12 calatori, l-a intrebat pe soferul microbuzului daca "toti sunt de-ai nostri" si, astfel, a aflat ca intre pasageri se afla si corespondentul Agentiei Nationale de Presa Agerpres. Acestuia din urma i s-a cerut sa coboare din microbuz si a fost chemat la biroul
vamesilor. Aici a fost intrebat despre scopul si durata calatoriei in Republica Moldova, locul unde va fi cazat si ce institutie reprezinta.
Dupa ce au primit toate raspunsurile, vamesii l-au trimis pe Apetrii inapoi in microbuz. Dupa aproximativ 20 de minute, timp in care granicerii moldoveni au dat mai multe telefoane, unul dintre acestia s-a prezentat in microbuz si i-a solicitat corespondentului Agerpres legitimatia de serviciu. De asemenea, reporterul a fost din nou intrebat despre scopul si durata calatoriei in Republica Moldova. Vamesul a plecat cu legitimatia de serviciu a reporterului, iar, dupa alte 30 de minute, corespondentul Agerpres a fost din nou coborat din microbuz si chestionat asupra scopului si duratei calatoriei, a locului de cazare pe teritoriul Republicii Moldova, dar si a sumei de bani detinute de el.
Dupa ce a epuizat seria de intrebari standard, reluate de trei ori, granicerul moldovean l-a intrebat pe reporter daca detine "certificat HIV/ SIDA", sustinand ca fara acesta nu se poate patrunde pe teritoriul Republicii Moldova.
Gabriel Apetrii i-a comunicat vamesului ca toate documentele
de calatorie au fost realizate cu sprijinul Ministerului roman al Afacerilor
Externe si ca oficialii MAE nu au conditionat patrunderea pe teritoriul Republicii Moldova de detinerea unui astfel de certificat. Vamesul moldovean a declarat ca nu poate permite patrunderea in tara a corespondentului Agerpres fara acest certificat, punandu-i in vedere sa paraseasca imediat tara.
Niciunul dintre vamesi nu a putut oferi detalii cu privire la toate actele suplimentare necesare unui detinator al unui pasaport de serviciu, pentru a patrunde in Republica Moldova. "Nu va pot raspunde. Nu ma intrebati pe mine. Intrebati-l pe colegul meu sau pe sefi", a fost raspunsul oferit.
De partea cealalta, vamesii romani nu sunt surprinsi de atitudinea colegilor din Republica Moldova.
Potrivit sefului Vamii Sculeni, este o practica a granicerilor moldoveni de a cere sub anumite pretexte diverse acte pentru a nu putea permite accesul in Republica Moldova in special al jurnalistilor.
"Nu ma mir ca vi
s-a solicitat un certificat HIV/SIDA pentru ca au mai existat astfel de situatii mai ales in luna aprilie, atunci cand jurnalistii romani nu au putut trece granita. Nu cunosc ca legislatia din Republica Moldova sa prevada un astfel de certificat pentru a permite accesul altor cetateni in aceasta tara. Noi
vom informa Ministerul Administratiei si Internelor despre acest incident in care ati fost din nefericire implicat", a declarat seful Vamii Sculeni.
Autoritatile romane, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, au declarat ca nu au primit nicio notificare din partea autoritatilor Republicii Moldova cu privire la necesitatea detinerii unui certificat HIV/SIDA pentru a putea patrunde pe teritoriul Republicii Moldova
Romania, atacata de la Chisinau pe patru fronturi
Consulul roman la Chisinau si-a dat demsia luni, in urma unui scandal sexual. Dupa un model KGB folosit si in cazul diplomatului britanic James Hudson, care a fost filmat in timp ce facea sex cu prostituate.
A urmat, la scurt timp, o noua acuzatie la adresa Romaniei: originalul declaratiei de independenta a Republicii Moldova s-ar afla la Bucuresti
. Declaratia ii apartine renumitului lider comunist Mark Tkaciuc, care vrea, astfel, sa demonstreze implicarea Bucurestilor in violentele din 7 aprilie.
A venit apoi o noua
demonstratie de forta a autoritatilor comuniste de la Chisinau, care au interzis accesul in R.Moldova a corespondentului Agerpres, Gabriel Apetrii. Motivul este unul aberant (dar folosit din plin in luna aprilie impotriva jurnalistilor romani): jurnalistul nu detine un certificat care sa ateste ca nu este bolnav de SIDA sau infectat cu HIV.
Bineinteles, lucrurile nu s-au oprit aici. O agentie de presa aservita puterii de la Chisinau a prezentat "dovezi" potrivit carora primarii de peste Prut au primit scrisori din Romania care indeamna la lichidarea statului moldovenesc.
Numai ca, in relatia cu autoritatile comuniste de la Chisinau, dirijate de la Moscova, nimic nu poate fi privit ca simpla coincidenta:
7 iulie
Presedintele Traian Basescu a declarat, intr-o intalnire cu jurnalistii straini, ca spera ca Opozitia pro-romana din Republica Moldova sa obtina "rezultate mai bune
" la alegerile ce vor avea loc la 29 iulie.
9 iulie
Ministrul Afacerilor
Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, in timpul unei conferinte de presa, ca solicita Chisinaului sa renunte la regimul de vize impus cetatenilor romani si sa respecte normele si standardele pentru organizarea unui proces electoral corect.
13 iulie
MAE a anuntat ca o delegatie a reprezentantilor societatatii civile din Republica Moldova (jurnalisti, reprezentanti ai presei independente din Republica Moldova, clerici, scriitori, profesori, presedinti de asociatii culturale, fosti detinuti politici si veterani de razboi
) efectueaza, in perioada 13 - 14 iulie 2009, o vizita in Romania, la invitatia secretarului de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac.
"Scrisorile unioniste din Romania"
Agentia de presa Omega (omg.md), al carei patron este Aleksandr Petkov, fost consilier pentru politica externa al presedintelui Vladimir Voronin si fost purtator de cuvant Partidului Comunist, a difuzat luni o stire in care sustine ca sute de primarii din Moldova au primit, de la inceputul acestei luni, scrisori din Romania, care indeamna la lichidarea statului moldovenesc si la unire cu Romania, transmite Agerpres.
Potrivit agentiei mentionate, scrisoarea ar fi semnata de "Sindicatul Liber European al cetatenilor din Romania si Moldova" si ar indemna la unire "pentru ca teritoriile Moldovei istorice sa se reuneasca iarasi intr-o Romanie moderna care este deja a saptelea stat ca marime si importanta in Europa civilizata si prospera".
Omega sustine ca mai multi primari din raionul Cantemir au confirmat ca au primit astfel de scrisori si citeaza in continuare declaratiile unora din ei. "Eu si consatenii mei, la care am avut ocazia sa le citesc, considera ca este o scrisoare de interes politic, o scrisoare care provoaca lumea la rau, cheama lumea la varsari de sange, la revolte. Consider ca o astfel de organizatie nu ar trebui sa se implice in interesele noastre interne", a declarat primarul comunei Baimaclia, Dumitru Guci.
"Este ceva inadmisibil, este ceva mincinos, rusine celor care au facut acest ravas", a afirmat si Mihail Gribincea, primarul comunei Antonesti.
Primarul de Porumbeni, Tudor Muntean, alaturi de colegii sai a declarat ca, dupa stampilele aplicate pe plic, scrisorile au venit din Romania.
Omega mai scrie ca, potrivit surselor din cadrul Asociatiei Primarilor din Republica Moldova, majoritatea primariilor din Moldova au primit scrisori de acest gen.
Agentia sugereaza ca Serviciul de Informatii si Securitate, precum si Ministerul moldovean de Externe ar trebui sa ia atitudine fata de acest caz.
A urmat, la scurt timp, o noua acuzatie la adresa Romaniei: originalul declaratiei de independenta a Republicii Moldova s-ar afla la Bucuresti
. Declaratia ii apartine renumitului lider comunist Mark Tkaciuc, care vrea, astfel, sa demonstreze implicarea Bucurestilor in violentele din 7 aprilie.
A venit apoi o noua
demonstratie de forta a autoritatilor comuniste de la Chisinau, care au interzis accesul in R.Moldova a corespondentului Agerpres, Gabriel Apetrii. Motivul este unul aberant (dar folosit din plin in luna aprilie impotriva jurnalistilor romani): jurnalistul nu detine un certificat care sa ateste ca nu este bolnav de SIDA sau infectat cu HIV.
Bineinteles, lucrurile nu s-au oprit aici. O agentie de presa aservita puterii de la Chisinau a prezentat "dovezi" potrivit carora primarii de peste Prut au primit scrisori din Romania care indeamna la lichidarea statului moldovenesc.
Numai ca, in relatia cu autoritatile comuniste de la Chisinau, dirijate de la Moscova, nimic nu poate fi privit ca simpla coincidenta:
7 iulie
Presedintele Traian Basescu a declarat, intr-o intalnire cu jurnalistii straini, ca spera ca Opozitia pro-romana din Republica Moldova sa obtina "rezultate mai bune
" la alegerile ce vor avea loc la 29 iulie.
9 iulie
Ministrul Afacerilor
Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, in timpul unei conferinte de presa, ca solicita Chisinaului sa renunte la regimul de vize impus cetatenilor romani si sa respecte normele si standardele pentru organizarea unui proces electoral corect.
13 iulie
MAE a anuntat ca o delegatie a reprezentantilor societatatii civile din Republica Moldova (jurnalisti, reprezentanti ai presei independente din Republica Moldova, clerici, scriitori, profesori, presedinti de asociatii culturale, fosti detinuti politici si veterani de razboi
) efectueaza, in perioada 13 - 14 iulie 2009, o vizita in Romania, la invitatia secretarului de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac.
"Scrisorile unioniste din Romania"
Agentia de presa Omega (omg.md), al carei patron este Aleksandr Petkov, fost consilier pentru politica externa al presedintelui Vladimir Voronin si fost purtator de cuvant Partidului Comunist, a difuzat luni o stire in care sustine ca sute de primarii din Moldova au primit, de la inceputul acestei luni, scrisori din Romania, care indeamna la lichidarea statului moldovenesc si la unire cu Romania, transmite Agerpres.
Potrivit agentiei mentionate, scrisoarea ar fi semnata de "Sindicatul Liber European al cetatenilor din Romania si Moldova" si ar indemna la unire "pentru ca teritoriile Moldovei istorice sa se reuneasca iarasi intr-o Romanie moderna care este deja a saptelea stat ca marime si importanta in Europa civilizata si prospera".
Omega sustine ca mai multi primari din raionul Cantemir au confirmat ca au primit astfel de scrisori si citeaza in continuare declaratiile unora din ei. "Eu si consatenii mei, la care am avut ocazia sa le citesc, considera ca este o scrisoare de interes politic, o scrisoare care provoaca lumea la rau, cheama lumea la varsari de sange, la revolte. Consider ca o astfel de organizatie nu ar trebui sa se implice in interesele noastre interne", a declarat primarul comunei Baimaclia, Dumitru Guci.
"Este ceva inadmisibil, este ceva mincinos, rusine celor care au facut acest ravas", a afirmat si Mihail Gribincea, primarul comunei Antonesti.
Primarul de Porumbeni, Tudor Muntean, alaturi de colegii sai a declarat ca, dupa stampilele aplicate pe plic, scrisorile au venit din Romania.
Omega mai scrie ca, potrivit surselor din cadrul Asociatiei Primarilor din Republica Moldova, majoritatea primariilor din Moldova au primit scrisori de acest gen.
Agentia sugereaza ca Serviciul de Informatii si Securitate, precum si Ministerul moldovean de Externe ar trebui sa ia atitudine fata de acest caz.
Codul pentru alerte teroriste pe bază de culori, în vizorul administraţiei americane
Administraţia Barack Obama va crea în zilele următoare o comisie care să modifice sau chiar să renunţe la codul pentru alerte teroriste pe bază de culori. Acesta a fost creat de administraţia Bush după atentatele de la 11 septembrie. Comisia va avea 60 de zile la dispoziţie pentru a analiza şi formula recomandări privind sistemul. Surse anonime susţin că secretarul pentru securitate internă, Janet Napolitano, doreşte să analizeze oportunitatea menţinerii acestui cod. O membră a Camerei
Reprezentanţilor consideră o idee bună renunţarea la sistemul pe bază de culori, acesta fiind atât de ineficient încât ajunsese motiv de glume.
Reprezentanţilor consideră o idee bună renunţarea la sistemul pe bază de culori, acesta fiind atât de ineficient încât ajunsese motiv de glume.
Noul Parlament European se pregăteşte să „preia ştafeta“
Noul
Parlament European îşi va începe mâine activitatea la Strasbourg, aceasta constând într-un mandat de 5 ani pe care trebuie să-l onoreze în vreme de criză economică. Evenimentul de marţi va consta într-o sesiune plenară care are ca scop alegerea structurilor de conducere din PE şi organizarea internă pentru legislatura 2009-2014. În scrutinul pentru PE din perioada 4-7 iunie, organizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, au fost aleşi 736 de eurodeputaţi. În şedinţa plenară se va alege noul preşedinte al PE, funcţie care va reveni fostului premier polonez, Jerzi Buzek (PPE). La 7 iulie, grupul PPE şi cel al GAPSD au semnat un acord potrivit căruia în prima
jumătate a legislaturii preşedinţia PE să fie deţinută de popularii europeni, iar în cea de-a doua de GAPSD. Vor mai fi aleşi şi vicepreşedinţii pe un buletin comun, în limita a 14 locuri care vor fi atribuite în funcţie de voturile obţinute, iar eurodeputaţii vor fi repartizaţi în cadrul comisiilor tematice. Mandatele preşedintelui PE şi al vicepreşedinţilor au o durată fixă de doi ani şi jumătate. Pe de altă parte, realegerea lui Barroso, actualul preşedinte al CE, a fost amânată până la toamnă, acesta fiind nevoit să prezinte un program
politic detaliat şi convingător.
Parlament European îşi va începe mâine activitatea la Strasbourg, aceasta constând într-un mandat de 5 ani pe care trebuie să-l onoreze în vreme de criză economică. Evenimentul de marţi va consta într-o sesiune plenară care are ca scop alegerea structurilor de conducere din PE şi organizarea internă pentru legislatura 2009-2014. În scrutinul pentru PE din perioada 4-7 iunie, organizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, au fost aleşi 736 de eurodeputaţi. În şedinţa plenară se va alege noul preşedinte al PE, funcţie care va reveni fostului premier polonez, Jerzi Buzek (PPE). La 7 iulie, grupul PPE şi cel al GAPSD au semnat un acord potrivit căruia în prima
jumătate a legislaturii preşedinţia PE să fie deţinută de popularii europeni, iar în cea de-a doua de GAPSD. Vor mai fi aleşi şi vicepreşedinţii pe un buletin comun, în limita a 14 locuri care vor fi atribuite în funcţie de voturile obţinute, iar eurodeputaţii vor fi repartizaţi în cadrul comisiilor tematice. Mandatele preşedintelui PE şi al vicepreşedinţilor au o durată fixă de doi ani şi jumătate. Pe de altă parte, realegerea lui Barroso, actualul preşedinte al CE, a fost amânată până la toamnă, acesta fiind nevoit să prezinte un program
politic detaliat şi convingător.
Peste 1.000 de maşini sunt în flăcări într-un cartier din Roma
Un incendiu de proporţii s-a produs
într-un cartier din sudul Romei şi circa o mie de maşini ardeau într-un depozit
, a anunţat duminică după-amiază la Sky TG-24 şeful pompierilor, prezent la faţa locului
"Este un teren
de circa 10.000 de metri pătraţi şi sunt locuri unde maşinile sunt îngrămădite unele peste altele", a explicat Francesco Tamburrini. Imaginile transmise de televiziune arătau un fum gros care se ridica spre cer, iar din spatele zidurilor ieşeau flăcări.
Potrivit responsabilului pompierilor, ard circa o mie de maşini. Locul unde se dezvoltă incendiul adăposteşte o firmă de casare de maşini, dar şi un depozit judiciar al poliţiei unde sunt aduse vehiculele confiscate, potrivit agenţiei ANSA.
La faţa locului 14 vehicule
ale pompierilor încearcă să stingă incendiul, ajutate şi de un elicopter. Lupta cu flăcările ar putea dura toată noaptea.
într-un cartier din sudul Romei şi circa o mie de maşini ardeau într-un depozit
, a anunţat duminică după-amiază la Sky TG-24 şeful pompierilor, prezent la faţa locului
"Este un teren
de circa 10.000 de metri pătraţi şi sunt locuri unde maşinile sunt îngrămădite unele peste altele", a explicat Francesco Tamburrini. Imaginile transmise de televiziune arătau un fum gros care se ridica spre cer, iar din spatele zidurilor ieşeau flăcări.
Potrivit responsabilului pompierilor, ard circa o mie de maşini. Locul unde se dezvoltă incendiul adăposteşte o firmă de casare de maşini, dar şi un depozit judiciar al poliţiei unde sunt aduse vehiculele confiscate, potrivit agenţiei ANSA.
La faţa locului 14 vehicule
ale pompierilor încearcă să stingă incendiul, ajutate şi de un elicopter. Lupta cu flăcările ar putea dura toată noaptea.
Populaţia Marii Britanii ar putea fi vaccinată contra gripei porcine
Întreaga populaţie a Marii Britanii ar putea fi vaccinată împotriva virusului gripei porcine, care afectează circa 10.000 de britanici. Aceasta ar putea fi cea mai mare campanie
de vaccinare din ultimii 50 de ani, iar experţii elaborează o listă prioritară de pacienţi, înainte ca virusul să devină mai virulent. După ce gripa porcină a făcut şi cea de-a 15-a victimă în Marea Britanie, procedura a fost accelerată. Un expert de la Asociaţia Medicală Britanică a explicat: „Dacă virusul suferă mutaţii, situaţia se poate agrava, iar lumea trebuie să primească imunitate
. În acelaşi timp
, nu pot fi subestimate dificultăţile logistice de vaccinare a 60 de milioane de persoane“.
de vaccinare din ultimii 50 de ani, iar experţii elaborează o listă prioritară de pacienţi, înainte ca virusul să devină mai virulent. După ce gripa porcină a făcut şi cea de-a 15-a victimă în Marea Britanie, procedura a fost accelerată. Un expert de la Asociaţia Medicală Britanică a explicat: „Dacă virusul suferă mutaţii, situaţia se poate agrava, iar lumea trebuie să primească imunitate
. În acelaşi timp
, nu pot fi subestimate dificultăţile logistice de vaccinare a 60 de milioane de persoane“.
Obama îi cere Africii să se mobilizeze
Preşedintele american Barack Obama a subliniat sâmbătă, întrun discurs rostit la Accra, capitala Ghanei, ultima escală a unui turneu care a mai cuprins Rusia şi Italia, că viitorul Africii aparţine acum doar africanilor.
Totodată, a afirmat că soluţiile multiplelor probleme cu care se confruntă continentul se află numai în mâinile lor. „Trebuie să începem prin acest postulat simplu
: viitorul Africii aparţine africanilor însişi”, a subliniat liderul de la Casa
Albă, citat de AFP.
„Este uşor de arătat cu degetul, de aruncat vina asupra altora. Dar Occidentul nu este responsabil de distrugerea economiei din Zimbabwe în ultimul deceniu sau de războaiele în care au fost înrolaţi copii”, a adăugat Obama, recunoscând însă şi partea de responsabilitate care revine colonialismului.
El a declarat că o serie de probleme majore, precum „genocidul” din Darfur sau extinderea terorismului în Somalia, reclamă un răspuns „global”, dar şi o capacitate de reacţie sporită a Africii.
Obama a ales Ghana pentru prima sa deplasare pe continent în calitate de preşedinte datorită rezultatelor impresionante ale acestei ţări în materie de democraţie. Obama a vizitat, împreună cu familia
, fortăreaţa Cape Coast, de unde mii de sclavi africani erau îmbarcaţi cu destinaţia Europa
, America şi Caraibe.
Totodată, a afirmat că soluţiile multiplelor probleme cu care se confruntă continentul se află numai în mâinile lor. „Trebuie să începem prin acest postulat simplu
: viitorul Africii aparţine africanilor însişi”, a subliniat liderul de la Casa
Albă, citat de AFP.
„Este uşor de arătat cu degetul, de aruncat vina asupra altora. Dar Occidentul nu este responsabil de distrugerea economiei din Zimbabwe în ultimul deceniu sau de războaiele în care au fost înrolaţi copii”, a adăugat Obama, recunoscând însă şi partea de responsabilitate care revine colonialismului.
El a declarat că o serie de probleme majore, precum „genocidul” din Darfur sau extinderea terorismului în Somalia, reclamă un răspuns „global”, dar şi o capacitate de reacţie sporită a Africii.
Obama a ales Ghana pentru prima sa deplasare pe continent în calitate de preşedinte datorită rezultatelor impresionante ale acestei ţări în materie de democraţie. Obama a vizitat, împreună cu familia
, fortăreaţa Cape Coast, de unde mii de sclavi africani erau îmbarcaţi cu destinaţia Europa
, America şi Caraibe.
Osama bin Laden se ascunde în Afganistan
Ministrul de Interne de la Islamabad susţine că Osama bin Laden nu este în Pakistan, ci în Afganistan, iar atacurile americane cu rachetă împotriva lui sunt inutile. Acesta a explicat că prezenţa lui Osama în Pakistan ar fi fost descoperită imediat, iar el şi ceilalţi lideri ai grupării ar fi fost capturaţi, întrucåt sute de militari au fost trimişi în zonele tribale. „Osama este în Afganistan, probabil în Kunar, avånd în vedere că cea mai mare parte a activităţilor împotriva Pakistanului sunt direcţionate de acolo“, a declarat ministrul.
Franţa, criticul cordial al României
Ambasadorul la Paris, Teodor Baconschi, asigură că mulţumită parteneriatului strategic bilateral ne putem baza pe sprijinul Parisului în cadrul Uniunii Europene.
Înaintea Zilei Naţionale a Franţei, ambasadorul României la Paris, Teodor Baconschi, vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre Parteneriatul strategic francoromân şi despre felul în care România este percepută în Hexagon.
EVZ: Domnule ambasador, ce s-a schimbat în relaţia Franţa- România după semnarea, în 2008, a parteneriatului strategic?
Teodor Baconschi: Poziţionarea ferm pro-atlantistă şi participarea ţării noastre la operaţiunile militare din Irak - dezavuate de Franţa - au scăzut, la timpul
respectiv, tonusul relaţiei bilaterale. Sosirea lui Nicolas Sarkozy la Elysee şi revenirea Franţei în structurile de comandă ale NATO au schimbat decorul. Piedicile au fost ridicate, iar Parisul a propus Bucureştiului un Parteneriat strategic, pe care cei doi preşedinţi l-au semnat, la Cotroceni, în februarie 2008. Franţa a preluat iniţiativa pentru a recuceri (emoţional, politic şi economic) fosta Europă de Est, dominată de Germania, pentru a pregăti succesul propriei Preşedinţii a Consiliului European, dar şi pentru a relansa o relaţie tradiţională cu potenţial neglijat. Parteneriatul s-a dovedit rodnic: a sporit dialogul politic, a dat substanţă, prin Foaia de Parcurs pe cinci ani, unor proiecte franco-române de anvergură. Infrastructura, Energia, Agricultura, Mediul, Cercetarea, Educaţia, Apărarea şi concertarea la nivel comunitar sunt principalele domenii care au primit, astfel, un impuls major.
Parisul nu renunţă la ideea că putem da rezultate
Din Germania, Olanda şi din europarlament au venit solicitări privind monitorizarea strictă a gestionării fondurilor UE în România. Care este atitudinea Franţei?
Aş spune că Franţa manifestă faţă de noi
o exigenţă cordială şi realistă. Nu şi-a făcut din critica faţă de lentoarea reformelor instituţionale un cal de bătaie în politica sa internă. Dar e atentă la actualiatea românească, alături de celelalte „vechi” state-membre. Dacă justiţia nu atinge standardele medii din UE, riscăm să devenim o prezenţă formală, incapabilă de valoare adăugată. Pentru că o justiţie neperformantă acţionează ca un factor de subdezvoltare durabilă! Iată de ce „Mecanismul de cooperare şi verificare” pe domeniul Justiţiei a făcut recent obiectul unui raport parlamentar francez. Parisul înţelege dificultăţile sistemului judiciar românesc, dar nu renunţă la ideea că putem da rezultate. În presa din Hexagon, tema luptei anticorupţie din România are un caracter episodic.
Franţa a trimis înapoi numeroşi cetăţeni români de etnie romă. E aceasta o soluţie în contextul preocupărilor UE privind integrarea romilor?
Da, e o problemă. Romii din România au tabere - legale sau ilegale - la periferia multor oraşe franceze. Unii, nu toţi, cerşesc, spală neîntrebaţi parbrize, comit mici infracţiuni, ajung să fie chiar condamnaţi la închisoare. Munici palităţile şi organizaţiile umanitare îi ajută. Populaţia e uneori iritată, alteori solidară. Prefecţii - care sunt puternici
în Franţa - aplică legea şi îi expulzează, periodic, pe cei fără permis de şedere. Presa insistă pe acest subiect, mai ales că romii pleacă dintr-un departament şi revin în altul, după câteva luni. Am vizitat un campus, lângă Paris. Copiii merg la şcoală, condiţiile de viaţa sunt decente. I-am sugerat doamnei primar din localitatea respectivă să-i integreze profesional, inclusiv prin valorizarea meseriilor lor „clasice”: fierărie, reciclare a deşeurilor etc. În acest context, ideea ministrului Cristian Diaconescu, de a include în schema MAE un consilier pentru problemele romilor din străinătate, mi se pare lăudabilă.
Înaintea Zilei Naţionale a Franţei, ambasadorul României la Paris, Teodor Baconschi, vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre Parteneriatul strategic francoromân şi despre felul în care România este percepută în Hexagon.
EVZ: Domnule ambasador, ce s-a schimbat în relaţia Franţa- România după semnarea, în 2008, a parteneriatului strategic?
Teodor Baconschi: Poziţionarea ferm pro-atlantistă şi participarea ţării noastre la operaţiunile militare din Irak - dezavuate de Franţa - au scăzut, la timpul
respectiv, tonusul relaţiei bilaterale. Sosirea lui Nicolas Sarkozy la Elysee şi revenirea Franţei în structurile de comandă ale NATO au schimbat decorul. Piedicile au fost ridicate, iar Parisul a propus Bucureştiului un Parteneriat strategic, pe care cei doi preşedinţi l-au semnat, la Cotroceni, în februarie 2008. Franţa a preluat iniţiativa pentru a recuceri (emoţional, politic şi economic) fosta Europă de Est, dominată de Germania, pentru a pregăti succesul propriei Preşedinţii a Consiliului European, dar şi pentru a relansa o relaţie tradiţională cu potenţial neglijat. Parteneriatul s-a dovedit rodnic: a sporit dialogul politic, a dat substanţă, prin Foaia de Parcurs pe cinci ani, unor proiecte franco-române de anvergură. Infrastructura, Energia, Agricultura, Mediul, Cercetarea, Educaţia, Apărarea şi concertarea la nivel comunitar sunt principalele domenii care au primit, astfel, un impuls major.
Parisul nu renunţă la ideea că putem da rezultate
Din Germania, Olanda şi din europarlament au venit solicitări privind monitorizarea strictă a gestionării fondurilor UE în România. Care este atitudinea Franţei?
Aş spune că Franţa manifestă faţă de noi
o exigenţă cordială şi realistă. Nu şi-a făcut din critica faţă de lentoarea reformelor instituţionale un cal de bătaie în politica sa internă. Dar e atentă la actualiatea românească, alături de celelalte „vechi” state-membre. Dacă justiţia nu atinge standardele medii din UE, riscăm să devenim o prezenţă formală, incapabilă de valoare adăugată. Pentru că o justiţie neperformantă acţionează ca un factor de subdezvoltare durabilă! Iată de ce „Mecanismul de cooperare şi verificare” pe domeniul Justiţiei a făcut recent obiectul unui raport parlamentar francez. Parisul înţelege dificultăţile sistemului judiciar românesc, dar nu renunţă la ideea că putem da rezultate. În presa din Hexagon, tema luptei anticorupţie din România are un caracter episodic.
Franţa a trimis înapoi numeroşi cetăţeni români de etnie romă. E aceasta o soluţie în contextul preocupărilor UE privind integrarea romilor?
Da, e o problemă. Romii din România au tabere - legale sau ilegale - la periferia multor oraşe franceze. Unii, nu toţi, cerşesc, spală neîntrebaţi parbrize, comit mici infracţiuni, ajung să fie chiar condamnaţi la închisoare. Munici palităţile şi organizaţiile umanitare îi ajută. Populaţia e uneori iritată, alteori solidară. Prefecţii - care sunt puternici
în Franţa - aplică legea şi îi expulzează, periodic, pe cei fără permis de şedere. Presa insistă pe acest subiect, mai ales că romii pleacă dintr-un departament şi revin în altul, după câteva luni. Am vizitat un campus, lângă Paris. Copiii merg la şcoală, condiţiile de viaţa sunt decente. I-am sugerat doamnei primar din localitatea respectivă să-i integreze profesional, inclusiv prin valorizarea meseriilor lor „clasice”: fierărie, reciclare a deşeurilor etc. În acest context, ideea ministrului Cristian Diaconescu, de a include în schema MAE un consilier pentru problemele romilor din străinătate, mi se pare lăudabilă.
Vehiculele pentru trupele din Afganistan sunt nesigure
Armata americană consideră că noile
vehicule achiziţionate de Marea Britanie pentru trupele din Afganistan sunt nesigure, întrucât acestea nu au trecut testele de rezistenţă, fiind vulnerabile în faţa bombelor amplasate pe şosele. Deşi Pentagonul le-a respins, Ministerul Apărării a comandat 262 de vehicule
militare care vor înlocui controversatele transportoare Snatch Land Rovers. Britanicii au plătit pentru acestea 700.000 de euro, în timp
ce SUA au ordonat un model mai rezistent, care costă cu jumătate mai puţin faţă de vehiculele comandate de Marea Britanie. După ce 15 militari britanici au murit în ultimele zile în Afganistan, premierul Gordon Brown a promis îmbunătăţirea echipamentelor. 10% dintre militarii britanici care luptă în prima
linie riscă să îşi piardă vieţile dacă violenţele vor continua în acest mod.
vehicule achiziţionate de Marea Britanie pentru trupele din Afganistan sunt nesigure, întrucât acestea nu au trecut testele de rezistenţă, fiind vulnerabile în faţa bombelor amplasate pe şosele. Deşi Pentagonul le-a respins, Ministerul Apărării a comandat 262 de vehicule
militare care vor înlocui controversatele transportoare Snatch Land Rovers. Britanicii au plătit pentru acestea 700.000 de euro, în timp
ce SUA au ordonat un model mai rezistent, care costă cu jumătate mai puţin faţă de vehiculele comandate de Marea Britanie. După ce 15 militari britanici au murit în ultimele zile în Afganistan, premierul Gordon Brown a promis îmbunătăţirea echipamentelor. 10% dintre militarii britanici care luptă în prima
linie riscă să îşi piardă vieţile dacă violenţele vor continua în acest mod.
Basescu s-a intalnit cu Abbas la Ramallah
Dupa vizitele facute in alte cinci tari din Orientul Mijlociu si intalnirile avute cu presedintele Egiptului, regele Iordaniei, presedintele Traian Basescu
a sosit ieri, insotit de ministrul de Externe Cristian Diaconescu, la Ramallah, capitala Autoritatii Palestiniene.
Aici, seful statului roman a avut convorbiri cu presedintele Mahmoud Abbas si cu premierul palestinian Salam Fayyad. La finalul intrevederii avute cu Abbas, presedintele Romaniei a afirmat ca "in Orientul Mijlociu ar trebui sa se treaca la negocierile pentru pace si sa se renunte la preconditiile pentru inceperea discutiilor".ř Inainte de a pleca din Bucuresti
, Basescu a declarat ca vizita raspunde celei intreprinse anul trecut in Romania de presedintele Abbas. La 23 iunie 2008, presedintele roman a semnat Decretul privind infiintarea Oficiului de Reprezentare a Romaniei la Ramallah, in Palestina. "A fost intentia noastra ca oficiul diplomatic sa se deschida astazi, cu ocazia vizitei noastre in Ramallah. MAE a achizitionat cladirea, din pacate, starea tehnica si de securitate a cladirii necesita inca vreo cateva saptamani pana sa poata deveni sediul oficiului diplomatic al Romaniei la Ramallah. Este doar o chestiune de zile", a spus presedintele. Basescu s-a intalnit la Ramallah si cu "colonia romaneasca" din Cisiordania. De asemenea, seful statului a vizitat Mauzoleul liderului istoric al palestinienilor, Yasser Arafat.
a sosit ieri, insotit de ministrul de Externe Cristian Diaconescu, la Ramallah, capitala Autoritatii Palestiniene.
Aici, seful statului roman a avut convorbiri cu presedintele Mahmoud Abbas si cu premierul palestinian Salam Fayyad. La finalul intrevederii avute cu Abbas, presedintele Romaniei a afirmat ca "in Orientul Mijlociu ar trebui sa se treaca la negocierile pentru pace si sa se renunte la preconditiile pentru inceperea discutiilor".ř Inainte de a pleca din Bucuresti
, Basescu a declarat ca vizita raspunde celei intreprinse anul trecut in Romania de presedintele Abbas. La 23 iunie 2008, presedintele roman a semnat Decretul privind infiintarea Oficiului de Reprezentare a Romaniei la Ramallah, in Palestina. "A fost intentia noastra ca oficiul diplomatic sa se deschida astazi, cu ocazia vizitei noastre in Ramallah. MAE a achizitionat cladirea, din pacate, starea tehnica si de securitate a cladirii necesita inca vreo cateva saptamani pana sa poata deveni sediul oficiului diplomatic al Romaniei la Ramallah. Este doar o chestiune de zile", a spus presedintele. Basescu s-a intalnit la Ramallah si cu "colonia romaneasca" din Cisiordania. De asemenea, seful statului a vizitat Mauzoleul liderului istoric al palestinienilor, Yasser Arafat.
Jerzy Buzek va fi noul preşedinte al Parlamentului European
Fostul premier polonez Jerzy Buzek, candidatul PPE susţinut şi de socialişti şi liberali, va deveni marţi primul
preşedinte al Parlamentului European care provine dintr-o ţară din Est, relatează AFP. El îi urmează în funcţie, pentru doi ani şi jumătate, germanului Hans-Gert Poettering. Apoi, va fi înlocuit de un socialist. Politicianul liberal în vârstă de 68 de ani "le convine germanilor, care îi apreciază simţul compromisului, uneori poate exagerat", a spus eurodeputatul polonez PPE Boguslaw Sonik."Buzek este mereu ultimul care pleacă de la birou
. Este printre cei mai activi eurodeputaţi", a subliniat Sonik. Când Buzek, puţin cunoscut marelui public, devenea în 1997 premier, după victoria electorală a Solidarităţii, mulţi îl credeau o marionetă în mâinile conducerii sindicatului, dar, până la urmă, acest om al compromisului s-a dovedit capabil să reconcilieze facţiunile rivale din Solidaritatea şi a stat patru ani în funcţie, ceea ce niciun alt premier al Poloniei nu reuşise înaintea sa de la căderea comunismului, în 1989. La alegerile europene din 7 iunie, Buzek a fost cel care a bătut în Polonia recordurile de popularitate pentru candidaţi. A fost ales eurodeputat pe listele Platformei Civice, partidul premierului Donald Tusk, graţie unei susţineri-record din partea a 393.117 alegători. S-a născut în 1940 în Smilowice, localitate aflată acum în Cehia. După război, familia
sa s-a instalat în Chorzow, sudul Poloniei, şi acolo a studiat la Şcoala Politehnică, lucrând apoi în învăţămînt şi cercetare. Între 1970 şi 1971, urmează la Cambridge un stagiu universitar în urma căruia învaţă limba engleză. Însă el vorbeşte bine şi germana şi rusa. După formarea în 1980 a sindicatului Solidaritatea, Buzek înfiinţează o secţie a Solidarităţii la Institutul de Inginerie chimică din Silesia. Intră apoi în structurile regionale şi naţionale ale sindicatului, iar talentele sale politice se întrevăd la primul congres naţional al sindicatului, în 1981, pe care îl prezidează cu abilitate. După proclamarea legii marţiale, la 13 decembrie 1981, Buzek organizează structurile clandestine ale sindicatului în Silesia, sub pseudonimul "Karol".
preşedinte al Parlamentului European care provine dintr-o ţară din Est, relatează AFP. El îi urmează în funcţie, pentru doi ani şi jumătate, germanului Hans-Gert Poettering. Apoi, va fi înlocuit de un socialist. Politicianul liberal în vârstă de 68 de ani "le convine germanilor, care îi apreciază simţul compromisului, uneori poate exagerat", a spus eurodeputatul polonez PPE Boguslaw Sonik."Buzek este mereu ultimul care pleacă de la birou
. Este printre cei mai activi eurodeputaţi", a subliniat Sonik. Când Buzek, puţin cunoscut marelui public, devenea în 1997 premier, după victoria electorală a Solidarităţii, mulţi îl credeau o marionetă în mâinile conducerii sindicatului, dar, până la urmă, acest om al compromisului s-a dovedit capabil să reconcilieze facţiunile rivale din Solidaritatea şi a stat patru ani în funcţie, ceea ce niciun alt premier al Poloniei nu reuşise înaintea sa de la căderea comunismului, în 1989. La alegerile europene din 7 iunie, Buzek a fost cel care a bătut în Polonia recordurile de popularitate pentru candidaţi. A fost ales eurodeputat pe listele Platformei Civice, partidul premierului Donald Tusk, graţie unei susţineri-record din partea a 393.117 alegători. S-a născut în 1940 în Smilowice, localitate aflată acum în Cehia. După război, familia
sa s-a instalat în Chorzow, sudul Poloniei, şi acolo a studiat la Şcoala Politehnică, lucrând apoi în învăţămînt şi cercetare. Între 1970 şi 1971, urmează la Cambridge un stagiu universitar în urma căruia învaţă limba engleză. Însă el vorbeşte bine şi germana şi rusa. După formarea în 1980 a sindicatului Solidaritatea, Buzek înfiinţează o secţie a Solidarităţii la Institutul de Inginerie chimică din Silesia. Intră apoi în structurile regionale şi naţionale ale sindicatului, iar talentele sale politice se întrevăd la primul congres naţional al sindicatului, în 1981, pe care îl prezidează cu abilitate. După proclamarea legii marţiale, la 13 decembrie 1981, Buzek organizează structurile clandestine ale sindicatului în Silesia, sub pseudonimul "Karol".
Obama este în favoarea unei cooperări cu Siria
Barack Obama a declarat că este favorabil dialogului cu Siria, deşi este preocupat de unele aspecte ale atitudinii regimului de la Damasc. „Eu cred că au început să existe contacte diplomatice între SUA şi Siria. Această ţară poate juca un rol constructiv în numeroase domenii. Eu cred în cooperare şi consider că putem ajunge la progrese“, a precizat Obama. După ce SUA au anunţat că vor trimite un nou ambasador în Siria după 4 ani, preşedintele sirian l-a invitat pe Obama la Damasc pentru a discuta problemele din Orientul Mijlociu.
Germania, guvernata cu agenti STASI
Germania a fost traversata de o unda de soc saptamana trecuta, cand Financial Times Deutschland a dezvaluit ca peste 17.000 de agenti ai fostei politii politice est-germane STASI ocupa in prezent functii publice in Germania.
» Ulterior, Frankfurter Allgemeine Zeitung a descoperit ca STASI a avut grija inca din 1990 sa isi plaseze oamenii in posturi noi
.
Potrivit FTD, care citeaza un studiu realizat de Institutul de cercetare a fostei dictaturi est-germane din cadrul Freie Universität (FU) din Berlin, cei mai multi fosti agenti si informatori STASI – 4.400 – sunt angajati
in administratia locala a landului Saxonia Anhalt. Urmeaza Saxonia (4.101), Brandenburg (2.900), Mecklenburg Pomerania Anterioara (2.200). Administratia Berlinului "conteaza" la randul ei pe cel putin 2.700 de fosti agenti STASI.
Cu cateva zile inainte, Ministerul Federal de Interne confirmase ca 23 de colaboratori ai STASI sunt angajati in cadrul Biroului Federal de Criminalistica, iar guvernul federal a confirmat, la randul sau, ca un angajat al dispozitivului de paza al cancelarului Angela Merkel a fost angajat STASI.
Potrivit lui Klaus Schroeder, directorul Institutului FU, prezenta fostilor agenti ai politiei politice in institutii ale statului german a atins "dimensiuni la care nu s-ar fi asteptat nimeni", in conditiile in care, inca din 1991, in Germania functioneaza o lege care cere institutiilor publice sa verifice trecutul angajatilor sai.
La o zi dupa dezvaluirile din FTD, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un material potrivit caruia, in perioada de tranzitie de dinaintea unificarii, sub administratia lui Hans Modrow, ultimul premier comunist al Germaniei de Est (noiembrie 1989-martie 1990), Ministerul de Interne al fostei RDG s-a ocupat cu purificarea dosarelor ofiterilor si colaboratorilor STASI si cu plasarea lor in functii din cadrul administratiei. Mai mult, scrie FAZ, in decembrie 1989 asa-numita Directie XVII, insarcinata cu supravegherea economiei, a demarat un intens program
de "reconversie profesionala" pentru ofiterii care doreau sa devina oameni de afaceri
.
FAZ aminteste, de asemenea, ca arhivele serviciului de contrainformatii al armatei RDG au fost distruse cu putina vreme inainte de reunificare, ceea ce face imposibila identificarea agentilor STASI preluati ulterior in cadrul armatei federale, Bundeswehr.
Totodata, un numar neprecizat de agenti STASI au fost preluati in mod constient de serviciul federal de informatii, sub motiv ca "dispun de informatii de mare interes pentru republica federala".
O alta categorie de ofiteri STASI despre care se stiu foarte putine lucruri o reprezinta agentii sovietici, care lucrau atat pentru STASI, cat si pentru KGB, deoarece sovieticii au luat cu ei arhivele in momentul retragerii trupelor din fosta RDG. Unul dintre cei mai notorii fosti ofiteri STASI, banuit ca ar fi fost agent KGB, este directorul proiectului gazoductului Nord Stream, Matthias Warnig, nume de cod "Arthur", despre care se spune ca a avut relatii excelente cu rezidentul KGB din Dresda, locotenent-colonelul Vladimir Putin.
» Hans Modrow, un parlamentar european
Ultimul premier comunist al Germaniei de Est, sub a carui administratie de numai cateva luni agentii STASI au fost "spalati" si plasati in posturi din administratia de stat, nu si-a incheiat activitatea politica dupa reunificarea Germaniei. A devenit deputat in Bundestag din partea Partidului Socialismului Democratic (fost Partid al Unitatii Socialiste, numele partidului comunist al RDG), dupa care a fost ales parlamentar european, ocupand un fotoliu pana la alegerile de pe 6 iunie. A ocupat, de asemenea, functia de presedinte onorific al partidului Die Linke ("Stanga"), care militeaza pentru instituirea unui "comunism european". In 1993 a fost condamnat de un tribunal federal pentru fraudarea alegerilor municipale din mai 1989, din Dresda.
» Ulterior, Frankfurter Allgemeine Zeitung a descoperit ca STASI a avut grija inca din 1990 sa isi plaseze oamenii in posturi noi
.
Potrivit FTD, care citeaza un studiu realizat de Institutul de cercetare a fostei dictaturi est-germane din cadrul Freie Universität (FU) din Berlin, cei mai multi fosti agenti si informatori STASI – 4.400 – sunt angajati
in administratia locala a landului Saxonia Anhalt. Urmeaza Saxonia (4.101), Brandenburg (2.900), Mecklenburg Pomerania Anterioara (2.200). Administratia Berlinului "conteaza" la randul ei pe cel putin 2.700 de fosti agenti STASI.
Cu cateva zile inainte, Ministerul Federal de Interne confirmase ca 23 de colaboratori ai STASI sunt angajati in cadrul Biroului Federal de Criminalistica, iar guvernul federal a confirmat, la randul sau, ca un angajat al dispozitivului de paza al cancelarului Angela Merkel a fost angajat STASI.
Potrivit lui Klaus Schroeder, directorul Institutului FU, prezenta fostilor agenti ai politiei politice in institutii ale statului german a atins "dimensiuni la care nu s-ar fi asteptat nimeni", in conditiile in care, inca din 1991, in Germania functioneaza o lege care cere institutiilor publice sa verifice trecutul angajatilor sai.
La o zi dupa dezvaluirile din FTD, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un material potrivit caruia, in perioada de tranzitie de dinaintea unificarii, sub administratia lui Hans Modrow, ultimul premier comunist al Germaniei de Est (noiembrie 1989-martie 1990), Ministerul de Interne al fostei RDG s-a ocupat cu purificarea dosarelor ofiterilor si colaboratorilor STASI si cu plasarea lor in functii din cadrul administratiei. Mai mult, scrie FAZ, in decembrie 1989 asa-numita Directie XVII, insarcinata cu supravegherea economiei, a demarat un intens program
de "reconversie profesionala" pentru ofiterii care doreau sa devina oameni de afaceri
.
FAZ aminteste, de asemenea, ca arhivele serviciului de contrainformatii al armatei RDG au fost distruse cu putina vreme inainte de reunificare, ceea ce face imposibila identificarea agentilor STASI preluati ulterior in cadrul armatei federale, Bundeswehr.
Totodata, un numar neprecizat de agenti STASI au fost preluati in mod constient de serviciul federal de informatii, sub motiv ca "dispun de informatii de mare interes pentru republica federala".
O alta categorie de ofiteri STASI despre care se stiu foarte putine lucruri o reprezinta agentii sovietici, care lucrau atat pentru STASI, cat si pentru KGB, deoarece sovieticii au luat cu ei arhivele in momentul retragerii trupelor din fosta RDG. Unul dintre cei mai notorii fosti ofiteri STASI, banuit ca ar fi fost agent KGB, este directorul proiectului gazoductului Nord Stream, Matthias Warnig, nume de cod "Arthur", despre care se spune ca a avut relatii excelente cu rezidentul KGB din Dresda, locotenent-colonelul Vladimir Putin.
» Hans Modrow, un parlamentar european
Ultimul premier comunist al Germaniei de Est, sub a carui administratie de numai cateva luni agentii STASI au fost "spalati" si plasati in posturi din administratia de stat, nu si-a incheiat activitatea politica dupa reunificarea Germaniei. A devenit deputat in Bundestag din partea Partidului Socialismului Democratic (fost Partid al Unitatii Socialiste, numele partidului comunist al RDG), dupa care a fost ales parlamentar european, ocupand un fotoliu pana la alegerile de pe 6 iunie. A ocupat, de asemenea, functia de presedinte onorific al partidului Die Linke ("Stanga"), care militeaza pentru instituirea unui "comunism european". In 1993 a fost condamnat de un tribunal federal pentru fraudarea alegerilor municipale din mai 1989, din Dresda.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
