Finalul de campionat din Liga I si miza acestuia pare sa le fi luat complet mintile patronilor din fotbalul romanesc. In direct la "Fanatik Show", luni seara, Gigi Becali si Marian Iancu s-au amenintat pe fata, precum derbedeii de cartier, ducand fotbalul si asa foarte murdar din Romania spre ultima treapta a josniciei. Ca de obicei, FRF si LPF se fac ca ploua, de parca ar astepta ca aceste amenintari sa fie puse in practica si, astfel, sistemul
sa se curete singur de putregaiuri. Vazandu-i pe Becali si pe Iancu, oamenii de bun simt ar putea sa isi calce pe inima
si sa ii dea dreptate lui Copos, care vrea sa se retraga.
Discutia dintre Gigi Becali si Marian Iancu pare desprinsa din filmele cu gangsteri. Mai intai a fost una privata, luni dimineata, confirmata de ambele parti, apoi amenintarile s-au repetat in direct, la tv! "Da, am avut o discutie golaneasca cu el, pentru ca asa s-a purtat si el cu mine. Daca nu isi vede de treaba lui si daca o sa mai dea declaratii in care ma va ataca, o sa vada el! Sa vedem cine e mai smecher! Vad ca deja ii este frica si iese prin presa cu tot felul de vorbe", a amenintat Becali. Iancu nu a ramas nici el dator: "Nu vreau sa ma mai cobor, in spate nu vreau sa mai merg, am depasit stadiul asta, dar asta nu inseamna ca nu am experienta trecutului. Ar trebui sa aiba emotii doar la gandul ca s-ar putea sa-mi fac singur dreptate". Patronul Timisoarei a acuzat dur arbitrajele pro-Steaua din acest an, explicand ce i-a spus Becali in discutia telefonica de luni dimineata. "Nici un meci al Stelei nu se mai joaca pe gazon de la meciul cu CFR incoace. Gigi Becali este un golan, de fapt, si el, si Giovanni (n.r. Ioan Becali) sunt niste golani. Chiar Becali a recunoscut ca a fost pestele lui Hagi, iar din Giovanni ce sa iasa, avand in vedere ca a fost un bisnitar? Cand m-au sunat amandoi dimineata, Giovanni a zis ca se bate cu mine pentru Gigi.
Marele rau al fotbalului romanesc este Gigi Becali, care, sub masca de mare investitor si ascuns sub Partidul Noua Gargara da in toata lumea. Si eu am bagat la fel de multi bani
, deci nu accept sa fiu furat. Averea lui e o minciuna pe care eu nu o mai inghit. El nu e buricul pamantului! O sa spun eu adevarul!", a spus Marian Iancu. Acesta sustine ca Steaua a refacut "Cooperativa", dand exemplu felul in care Pandurii au piedut acasa cu echipa lui Gigi, pentru ca runda urmatoare sa isi recupereze punctele la Buzau, unde toata lumea stie ca, de fapt, sunt tot banii patronului din Ghencea. "Cand ajung pe terenul Stelei, toate contracandidatele ros-albastrilor sunt distruse. Cred ca acum echipa lui Gigi are cele mai mari sanse la titlu, CFR e deja cu sansa a doua. Ca sa recupereze 6 puncte in 11 etape e grupa mica pentru Becali", a acuzat Iancu. Becali a replicat si el: "Am cunoscut multi tigani, dar un tigan mai increzut ca asta nu am mai vazut. Iancu este un zero, un obraznic. Voi rezolva eu problema cu el! Este ultima data cand ii mai raspund, sa nu cumva sa mai pronunte numele meu", a spus Becali la Fanatik.
joi, 26 martie 2009
Mircea Sandu îl dă pe Gigi Becali pe mâna Comisiei de Disciplină
Gigi Becali a primit din partea Parchetului un NUP (neînceperea urmăririi penale) şi, de bucurie, s-a apucat să scoată “porumbei” pe gură. "Am dat o dată la un arbitru, când am intrat în fotbal, ca să fiu arbitrat corect, 10 mii. Nu vă spun cine că şi aşa astăzi mi-a venit hârtie cu neînceperea urmăririi penale. Când am fost la Braşov, ne-a furat de ne-a rupt. Şi l-am întrebat pe ăla care a fost intermediarul şi a spus că i-au dat ăia mai mult. Şi i-am dat telefon şi i-am cerut banii
înapoi. Tot aşa, acum 7-8 ani, i-am dat la un jucător ca să nu-şi apere şansele corect. Că nu are ce să-mi facă mie DNA-ul pentru că mi-a venit astăzi neîncepere urmăririi penale. Doar nu o să înceapă acum o altă anchetă. Că pot să spun că am glumit dacă e, dar v-am promis că vă spun nişte lucruri reale. Mă, şi a dat ăla un şut de la 40 de metri, a dat o ghiulea. Jucam cu Astra Ploieşti, a dat gol. Şi atunci am zis în viaţa mea nu mai îmi trebuie arbitru, eu joc corect" s-a lăudat Gigi Becali în direct la “Fanatik Show” şi chiar dacă justiţia nu are ce-i face, Mircea Sandu îi pregăteşte ceva.
"Din câte ştiu eu, în justiţie fapta se prescrie după 10 ani, dar conform regulamentului sportiv fapta domnului Becali este imprescriptibilă. În aceste condiţii vom sesiza Comisia de Disciplină, să vedem ce se întâmplă", ameninţă Mircea Sandu, dar este greu de crezut că se va întâmpla ceva. Mai ales că, oficial, Gigi Becali nu are nici o funcţie la Steaua unde este doar finanţator, iar regulamentele Comisiei de Disciplină nu i se aplică şi lui.
înapoi. Tot aşa, acum 7-8 ani, i-am dat la un jucător ca să nu-şi apere şansele corect. Că nu are ce să-mi facă mie DNA-ul pentru că mi-a venit astăzi neîncepere urmăririi penale. Doar nu o să înceapă acum o altă anchetă. Că pot să spun că am glumit dacă e, dar v-am promis că vă spun nişte lucruri reale. Mă, şi a dat ăla un şut de la 40 de metri, a dat o ghiulea. Jucam cu Astra Ploieşti, a dat gol. Şi atunci am zis în viaţa mea nu mai îmi trebuie arbitru, eu joc corect" s-a lăudat Gigi Becali în direct la “Fanatik Show” şi chiar dacă justiţia nu are ce-i face, Mircea Sandu îi pregăteşte ceva.
"Din câte ştiu eu, în justiţie fapta se prescrie după 10 ani, dar conform regulamentului sportiv fapta domnului Becali este imprescriptibilă. În aceste condiţii vom sesiza Comisia de Disciplină, să vedem ce se întâmplă", ameninţă Mircea Sandu, dar este greu de crezut că se va întâmpla ceva. Mai ales că, oficial, Gigi Becali nu are nici o funcţie la Steaua unde este doar finanţator, iar regulamentele Comisiei de Disciplină nu i se aplică şi lui.
Raul mai trebuie să aştepte
Cu toate că a făcut pace cu selecţionerul Spaniei, Luis Aragones, este foarte probabil ca Raul (Real Madrid) să nu fie convocat pentru meciul amical susţinut cu Italia de reprezentativa iberică. Totul indică faptul că Raul nu va fi prezent în lotul aliniat de hispanici în partida de pe 26 martie, de la Elche. Lista convocaţilor va fi făcută publică în cursul zilei de sâmbătă. Raul nu a mai îmbrăcat tricoul Spaniei de pe 6 septembrie 2006, când Spania pierdea la Belfast cu Irlanda de Nord. Cel mai probabil, Aragones va merge pe mâna lui Villa, Guiza şi Torres în linia de atac.
Gimnasta de aur, dansatoare la cabaret
Opt kilograme
de medalii, dintre care 15 de aur la Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, reprezinta palmaresul fostei gimnaste Rodica Dunca. Renta viagera de 1.500 de lei nu îi este suficienta, motiv pentru care a ajuns sa danseze pentru bani!
Multipla campioana nationala si internationala, Rodica Dunca traieste mai mult din amintiri. Pentru a-si ajuta familia, fosta mare gimnasta a trecut de la bara orizontala de concurs la trapezul de la circ, apoi la bara verticala de spectacol desuet si la reprezentatii de revista prin târgurile si orasele tarii. Este prim-solista a trupei de revista a Teatrului din Baia Mare, a jucat în peste 100 de spectacole de revista si în cel putin 10 la drama. Cândva a fost „fata de aur” a locului în care se agata harta în cui. Dupa Campionatele Mondialele de la Edmonton din 1983, a abandonat activitatea competitionala si a intrat în trupa Ciobanu de la Circul Globus din Bucuresti. „M-am dus acolo cu Teodora Ungureanu. Am lucrat amândoua la trapez aproape un an. În paralel, mi-am început scoala de antrenori. Am terminat-o în 1986. Figuram, la acea vreme, ca laborant la Faimar Baia Mare”, îsi aminteste ea. „Directorul de-atunci al trupei de revista, Iosif Capoceanu, a profitat de faptul ca sotul meu, coregraful Zoltan Papp, era în turneu si m-a angajat. Când s-a întors Zoli, eu eram deja subalterna lui. A turbat, n-a vrut sa lucreze cu mine vreo jumatate de an. M-a tinut în vestiar în tot acest timp, nu m-a bagat în spectacole decât atunci când a avut de ales între a ma da afara sau a ma «ierta». Eram sotia lui, cum sa ma dea afara?! A anticipat disconfortul pe care mi l-au provocat afisele lipite pe toti stâlpii, în care se facea reclama
cu numele meu”, a marturisit Rodica.
«Fara media asta lunara de bani
nu stiu ce ne-am face eu si familia mea.
E trist, dar n-am ce face. Trebuia sa lucrez ceva, undeva, cumva». Rodica Dunca
Palmares Rodica Dunca
• 1983 - CM Universitare, Canada – o medalie argint;
• 1982 - Campionatele Internationale Zagreb - 2 medalii aur;
• 1981 – CE Spania - o medalie bronz; Campionatele Internationale, Cluj - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bacau – o medalie aur si 2 bronz; Campionatele Universitare, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1980 – JO Moscova - o medalie argint; Turneul Campionilor, Londra - 2 medalii aur; Campionatul National Baia Mare - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1979 – CM SUA - o medalie aur; Turneu Mondial Antibes-Orleans - 3 medalii argint si 3 bronz; Campionatele Internationale, Italia, Catania - 4 medalii aur si una bronz; Campionatele Balcanice, Ljubljana - o medalie aur si una argint; Campionatele Internationale Tokio, Japonia – 2 medalii aur si 4 argint;
• 1978 - Campionatul National Daciada - o medalie bronz; Campionatul National Arad - o medalie aur si una argint; Campionatele Balcanice Cluj - 2 medalii aur;
• 1977 - Cupa României, Bacau - o medalie aur si una bronz; Campionatul National Cluj - o medalie argint si una bronz; Campionatele Balcanice, Salonic - 3 medalii aur;
• 1976 - Campionatul National de Juniori, Arad - 5 medalii argint.
de medalii, dintre care 15 de aur la Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, reprezinta palmaresul fostei gimnaste Rodica Dunca. Renta viagera de 1.500 de lei nu îi este suficienta, motiv pentru care a ajuns sa danseze pentru bani!
Multipla campioana nationala si internationala, Rodica Dunca traieste mai mult din amintiri. Pentru a-si ajuta familia, fosta mare gimnasta a trecut de la bara orizontala de concurs la trapezul de la circ, apoi la bara verticala de spectacol desuet si la reprezentatii de revista prin târgurile si orasele tarii. Este prim-solista a trupei de revista a Teatrului din Baia Mare, a jucat în peste 100 de spectacole de revista si în cel putin 10 la drama. Cândva a fost „fata de aur” a locului în care se agata harta în cui. Dupa Campionatele Mondialele de la Edmonton din 1983, a abandonat activitatea competitionala si a intrat în trupa Ciobanu de la Circul Globus din Bucuresti. „M-am dus acolo cu Teodora Ungureanu. Am lucrat amândoua la trapez aproape un an. În paralel, mi-am început scoala de antrenori. Am terminat-o în 1986. Figuram, la acea vreme, ca laborant la Faimar Baia Mare”, îsi aminteste ea. „Directorul de-atunci al trupei de revista, Iosif Capoceanu, a profitat de faptul ca sotul meu, coregraful Zoltan Papp, era în turneu si m-a angajat. Când s-a întors Zoli, eu eram deja subalterna lui. A turbat, n-a vrut sa lucreze cu mine vreo jumatate de an. M-a tinut în vestiar în tot acest timp, nu m-a bagat în spectacole decât atunci când a avut de ales între a ma da afara sau a ma «ierta». Eram sotia lui, cum sa ma dea afara?! A anticipat disconfortul pe care mi l-au provocat afisele lipite pe toti stâlpii, în care se facea reclama
cu numele meu”, a marturisit Rodica.
«Fara media asta lunara de bani
nu stiu ce ne-am face eu si familia mea.
E trist, dar n-am ce face. Trebuia sa lucrez ceva, undeva, cumva». Rodica Dunca
Palmares Rodica Dunca
• 1983 - CM Universitare, Canada – o medalie argint;
• 1982 - Campionatele Internationale Zagreb - 2 medalii aur;
• 1981 – CE Spania - o medalie bronz; Campionatele Internationale, Cluj - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bacau – o medalie aur si 2 bronz; Campionatele Universitare, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1980 – JO Moscova - o medalie argint; Turneul Campionilor, Londra - 2 medalii aur; Campionatul National Baia Mare - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1979 – CM SUA - o medalie aur; Turneu Mondial Antibes-Orleans - 3 medalii argint si 3 bronz; Campionatele Internationale, Italia, Catania - 4 medalii aur si una bronz; Campionatele Balcanice, Ljubljana - o medalie aur si una argint; Campionatele Internationale Tokio, Japonia – 2 medalii aur si 4 argint;
• 1978 - Campionatul National Daciada - o medalie bronz; Campionatul National Arad - o medalie aur si una argint; Campionatele Balcanice Cluj - 2 medalii aur;
• 1977 - Cupa României, Bacau - o medalie aur si una bronz; Campionatul National Cluj - o medalie argint si una bronz; Campionatele Balcanice, Salonic - 3 medalii aur;
• 1976 - Campionatul National de Juniori, Arad - 5 medalii argint.
Formula 1: Malaezia pregăteşte pentru 2009 un Mare Premiu nocturn
Malaezia se pregăteşte să organizeze un Mare Premiu de noapte, începând cu 2009, al doilea de aceste gen după cel din Singapore, prevăzut pentru septembrie 2008, au dezvăluit marţi organizatorii.
Circuitul internaţional de la Sepang, umrmătoarea etapă a campionatului de Formula 1, începând cu vineri, găzduieşte momentan un Mare Premiu diurn, însă Federaţia Internaţională a Automobilismului (FIA) a insistat ca el să se transforme într-unul nocturn, pentru a creşte veniturile şi audienţa.
Qatar a fost prima ţară care a organizat un Mare Premiu nocturn, de motociclism însă, în această lună.
"Sistemul
adoptat de Qatar pare a fi adoptabil şi la Sepang, dar trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, cum ar fi costul reprezentat de organizarea unei curse nocturne", a declarat purtătorul de cuvânt, Azahar Ghazali.
Costul nocturnelor va fi de cel puţin cinci milioane de dolari, potrivit observatorilor.
Singapore, care organizează primul Mare Premiu nocturn, va găzdui cursa de Formula 1 de pe 28 septembrie şi speră că îşi va mări câştigurile din turism cu peste 100 de milioane pe an.
Malaezia, care găzduieşte curse de Formula 1 din 1999, a primit anul trecut prelungirea contractului până în 2015, cu o clauză în care i se impune pregătirea curselor nocturne.
Circuitul internaţional de la Sepang, umrmătoarea etapă a campionatului de Formula 1, începând cu vineri, găzduieşte momentan un Mare Premiu diurn, însă Federaţia Internaţională a Automobilismului (FIA) a insistat ca el să se transforme într-unul nocturn, pentru a creşte veniturile şi audienţa.
Qatar a fost prima ţară care a organizat un Mare Premiu nocturn, de motociclism însă, în această lună.
"Sistemul
adoptat de Qatar pare a fi adoptabil şi la Sepang, dar trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, cum ar fi costul reprezentat de organizarea unei curse nocturne", a declarat purtătorul de cuvânt, Azahar Ghazali.
Costul nocturnelor va fi de cel puţin cinci milioane de dolari, potrivit observatorilor.
Singapore, care organizează primul Mare Premiu nocturn, va găzdui cursa de Formula 1 de pe 28 septembrie şi speră că îşi va mări câştigurile din turism cu peste 100 de milioane pe an.
Malaezia, care găzduieşte curse de Formula 1 din 1999, a primit anul trecut prelungirea contractului până în 2015, cu o clauză în care i se impune pregătirea curselor nocturne.
Două cărţi pe cap de locuitor
În fiecare an, pe rafturile librăriilor româneşti ni se pun la dispoziţie peste 40 de milioane de volume. În medie, două cărţi pe cap de locuitor, cu una mai mult decât în 2002, anul în care a fost realizat ultimul studiu despre industria cărţii.
În lipsa statisticilor, editorii estimează că piaţa de carte autohtonă valorează peste 80 de milioane de euro. În România sunt trecute pe hârtie peste 5.000 de edituri, însă doar 753 sunt active.
Fie din lipsă de fonduri, fie din dezinteres, industria cărţii din România nu a fost „diagnosticată“ deloc în ultimii şase ani. Din 2002, de la ultimul studiu al Asociaţiei Editorilor din România (AER), nu s-au mai întocmit niciun fel de statistici, deşi piaţa a evoluat spectaculos. „Din păcate, ne lipsesc radiografiile serioase, periodice, precise - fiecare editor îşi compune şi interpretează, mai mult sau mai puţin impresionist, direct sau indirect, propria imagine despre cum este piaţa de carte“, remarcă Lidia Bodea, director editorial al Humanitas.
Editorii se pun de acord că valoarea pieţei depăşeşte 80 de milioane de euro, dublu faţă de cât a stabilit în 2002 studiul realizat de AER. „Cifrele de afaceri
cumulate ale membrilor AER, aferente anului 2006, însumează circa 45 de milioane de euro. Prin extrapolare, putem presupune că cifra de afaceri a industriei româneşti de carte este de circa 100 de milioane de euro“, precizează Cristian Juncu, director executiv AER. Printre cei peste 70 de membri ai AER se află însă şi distribuitori, aşadar cifrele nu vin exclusiv de la editori.
„Suntem un jucător slab“
Cititorii nu par să ţină pasul cu boomul editorial, iar Lidia Bodea pune eticheta: „Suntem un «jucător slab», foarte departe nu doar de Franţa, Anglia, dar chiar de Ungaria, Polonia“.
În Ungaria, o ţară cu circa 10 milioane de locuitori, se scot cărţi de 350 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât în România. Relevant e şi exemplul Sloveniei, unde, la o populaţie de două milioane de locuitori, tirajele medii sunt aceleaşi ca în România, adică 2.500-3.000 de exemplare. La o medie de 15.000 de titluri anual - potrivit Depozitului Legal al Bibliotecii Naţionale -, un calcul sumar demonstrează că în România ni se aşază pe rafturi, în fiecare an, aproape 40 de milioane de volume. Două cărţi pe cap de român, cu una mai mult decât arătau statisticile din 2002. Conform singurei surse care poate oferi date parţiale despre piaţa de carte, Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale, avem 5.063 de edituri pe hârtie, însă doar 753 au publicat anul trecut mai mult de zece cărţi.
Studiile, costisitoare
Silviu Lupescu, managerul Polirom, punctează motivele pentru care nu există statistici anuale asupra pieţei de carte, cum se întâmplă în alte ţări. În primul rând, asociaţiile de editori sunt divizate şi nu există un interes care să stimuleze realizarea unor asemenea studii, care sunt pe deasupra şi costisitoare. „În plus
, cifra de afaceri declarată de edituri include şi alte activităţi decât cele rezultate din editarea de carte, iar informaţiile privind vânzările de carte oferite de difuzori sunt neconcludente“, enumeră Lupescu. De inventarierea pieţei ar trebui să se preocupe una dintre asociaţiile şi uniunile din breaslă: AER, Societatea Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România sau Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România.
Preţ mare, profituri mici
Cifrele de afaceri şi profiturile editurilor româneşti nu sunt nici pe departe spectaculoase. Trei dintre cei mai importanţi jucători din industrie, Polirom, RAO şi Grupul Editorial Corint, au înregistrat anul trecut cifre de afaceri de 5,4 milioane de euro, urmaţi de Humanitas, cu 4 milioane (exclusiv din editarea de carte). Raportat la puterea de cumpărare a românului, preţul unei cărţi este încă mult prea ridicat, iar la asta contribuie substanţial difuzorii şi fiscalitatea. „Una din marile probleme o constituie costurile de difuzare: din cauza chiriilor mari, spaţiile destinate cărţii se reduc continuu sau, în unele localităţi, dispar. S-a ajuns astfel, în cazul unor difuzori, la rabaturi de peste 40%, adică, un adaos comercial de circa 70%, de aici rezultând şi preţul mare, dar şi costuri care pur şi simplu «sufocă» editurile“, declară Silviu Lupescu. O soluţie ar fi reducerea TVA, în prezent de 9%, o alta, reducerea tarifelor poştale în cazul cărţilor, potrivit Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise. „De asemenea, orice reducere a fiscalităţii ar reduce implicit şi preţul cărţilor“, adaugă managerul Polirom.
TAXA PE LECTURĂ
Timbrul literar măreşte preţul
La adaosul exagerat practicat de comercianţi, care ridică inevitabil preţul cărţii, se adaugă şi timbrul literar. Din 1994, 2% din valoarea fiecărui volum de beletristică vândut merge către Uniunea Scriitorilor din România (USR), pentru a stimula creaţia literară autohtonă. Până în 2004, plăteau distribuitorii, ca apoi sarcina să le fie plasată editorilor. Doar 1% din sumă a fost colectată până în 2006, când vicepreşedintele USR, Varujan Vosganian - actualul ministru al economiei şi finanţelor -, a modificat legea şi a ameninţat editurile cu Fiscul. Teoretic, timbrul literar nu influenţ ează profiturile editurilor, ci preţul în librării. „Practic, există însă unele costuri suplimentare legate de administrarea
timbrului. O modificare recentă a legii a transformat editurile în «agenţi fiscali», fiind obligate să contabilizeze, să încaseze şi să vireze către USR valoarea rezultată din vânzările în librării“, explică Silviu Lupescu. Lidia Bodea, de la Humanitas, percepe taxa altfel: „Răspunsul e trecut chiar pe cărţi. 2% din, să zicem, 100.000 de exemplare x 19 lei = 1.900.000 lei. Aşadar, da, influenţează profitul editurii“.
În lipsa statisticilor, editorii estimează că piaţa de carte autohtonă valorează peste 80 de milioane de euro. În România sunt trecute pe hârtie peste 5.000 de edituri, însă doar 753 sunt active.
Fie din lipsă de fonduri, fie din dezinteres, industria cărţii din România nu a fost „diagnosticată“ deloc în ultimii şase ani. Din 2002, de la ultimul studiu al Asociaţiei Editorilor din România (AER), nu s-au mai întocmit niciun fel de statistici, deşi piaţa a evoluat spectaculos. „Din păcate, ne lipsesc radiografiile serioase, periodice, precise - fiecare editor îşi compune şi interpretează, mai mult sau mai puţin impresionist, direct sau indirect, propria imagine despre cum este piaţa de carte“, remarcă Lidia Bodea, director editorial al Humanitas.
Editorii se pun de acord că valoarea pieţei depăşeşte 80 de milioane de euro, dublu faţă de cât a stabilit în 2002 studiul realizat de AER. „Cifrele de afaceri
cumulate ale membrilor AER, aferente anului 2006, însumează circa 45 de milioane de euro. Prin extrapolare, putem presupune că cifra de afaceri a industriei româneşti de carte este de circa 100 de milioane de euro“, precizează Cristian Juncu, director executiv AER. Printre cei peste 70 de membri ai AER se află însă şi distribuitori, aşadar cifrele nu vin exclusiv de la editori.
„Suntem un jucător slab“
Cititorii nu par să ţină pasul cu boomul editorial, iar Lidia Bodea pune eticheta: „Suntem un «jucător slab», foarte departe nu doar de Franţa, Anglia, dar chiar de Ungaria, Polonia“.
În Ungaria, o ţară cu circa 10 milioane de locuitori, se scot cărţi de 350 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât în România. Relevant e şi exemplul Sloveniei, unde, la o populaţie de două milioane de locuitori, tirajele medii sunt aceleaşi ca în România, adică 2.500-3.000 de exemplare. La o medie de 15.000 de titluri anual - potrivit Depozitului Legal al Bibliotecii Naţionale -, un calcul sumar demonstrează că în România ni se aşază pe rafturi, în fiecare an, aproape 40 de milioane de volume. Două cărţi pe cap de român, cu una mai mult decât arătau statisticile din 2002. Conform singurei surse care poate oferi date parţiale despre piaţa de carte, Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale, avem 5.063 de edituri pe hârtie, însă doar 753 au publicat anul trecut mai mult de zece cărţi.
Studiile, costisitoare
Silviu Lupescu, managerul Polirom, punctează motivele pentru care nu există statistici anuale asupra pieţei de carte, cum se întâmplă în alte ţări. În primul rând, asociaţiile de editori sunt divizate şi nu există un interes care să stimuleze realizarea unor asemenea studii, care sunt pe deasupra şi costisitoare. „În plus
, cifra de afaceri declarată de edituri include şi alte activităţi decât cele rezultate din editarea de carte, iar informaţiile privind vânzările de carte oferite de difuzori sunt neconcludente“, enumeră Lupescu. De inventarierea pieţei ar trebui să se preocupe una dintre asociaţiile şi uniunile din breaslă: AER, Societatea Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România sau Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România.
Preţ mare, profituri mici
Cifrele de afaceri şi profiturile editurilor româneşti nu sunt nici pe departe spectaculoase. Trei dintre cei mai importanţi jucători din industrie, Polirom, RAO şi Grupul Editorial Corint, au înregistrat anul trecut cifre de afaceri de 5,4 milioane de euro, urmaţi de Humanitas, cu 4 milioane (exclusiv din editarea de carte). Raportat la puterea de cumpărare a românului, preţul unei cărţi este încă mult prea ridicat, iar la asta contribuie substanţial difuzorii şi fiscalitatea. „Una din marile probleme o constituie costurile de difuzare: din cauza chiriilor mari, spaţiile destinate cărţii se reduc continuu sau, în unele localităţi, dispar. S-a ajuns astfel, în cazul unor difuzori, la rabaturi de peste 40%, adică, un adaos comercial de circa 70%, de aici rezultând şi preţul mare, dar şi costuri care pur şi simplu «sufocă» editurile“, declară Silviu Lupescu. O soluţie ar fi reducerea TVA, în prezent de 9%, o alta, reducerea tarifelor poştale în cazul cărţilor, potrivit Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise. „De asemenea, orice reducere a fiscalităţii ar reduce implicit şi preţul cărţilor“, adaugă managerul Polirom.
TAXA PE LECTURĂ
Timbrul literar măreşte preţul
La adaosul exagerat practicat de comercianţi, care ridică inevitabil preţul cărţii, se adaugă şi timbrul literar. Din 1994, 2% din valoarea fiecărui volum de beletristică vândut merge către Uniunea Scriitorilor din România (USR), pentru a stimula creaţia literară autohtonă. Până în 2004, plăteau distribuitorii, ca apoi sarcina să le fie plasată editorilor. Doar 1% din sumă a fost colectată până în 2006, când vicepreşedintele USR, Varujan Vosganian - actualul ministru al economiei şi finanţelor -, a modificat legea şi a ameninţat editurile cu Fiscul. Teoretic, timbrul literar nu influenţ ează profiturile editurilor, ci preţul în librării. „Practic, există însă unele costuri suplimentare legate de administrarea
timbrului. O modificare recentă a legii a transformat editurile în «agenţi fiscali», fiind obligate să contabilizeze, să încaseze şi să vireze către USR valoarea rezultată din vânzările în librării“, explică Silviu Lupescu. Lidia Bodea, de la Humanitas, percepe taxa altfel: „Răspunsul e trecut chiar pe cărţi. 2% din, să zicem, 100.000 de exemplare x 19 lei = 1.900.000 lei. Aşadar, da, influenţează profitul editurii“.
„Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre”
A fugit de acasă pentru a da admitere la actorie. Fără bani
în buzunar, doar cu un geamantan făcut în grabă, a dormit pe unde a apucat: o noapte în parc, alta în gară. „Când motivaţia este atât de mare, faci orice şi nu ţi-e greu", spune Ofelia Popii, nominalizată la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Mefisto în „Faust").
Înainte să intre în pielea Diavolului în „Faust", piesă regizată de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, Ofelia Popii a încercat să-şi înţeleagă personajul. „Am căutat care sunt argumentele lui. Are şi el dreptatea lui în toată povestea asta a pariului.
Este, de fapt, o victimă a propriei sale naturi (...) Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre", declară actriţa. Ofelia Popii a debutat în 2001, în „Canibalii" (maiorul Schrekinger), regia Alexander Hausvater. A fost câinele morţii în „Othello" (regia Andry Zholdak), Wanda Serafim în „Gaiţele" (regia Florin Zamfirescu), îngerul lui Iov, în "Experimentul Iov" (regia Mihai Mănuţiu), Nataşa în "Trei surori" (regia Anca Bradu), d-na Linde în "Nora" (regia Radu Nica) sau Daisy în „Rinocerii", regia Tompa Gabor.
în buzunar, doar cu un geamantan făcut în grabă, a dormit pe unde a apucat: o noapte în parc, alta în gară. „Când motivaţia este atât de mare, faci orice şi nu ţi-e greu", spune Ofelia Popii, nominalizată la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Mefisto în „Faust").
Înainte să intre în pielea Diavolului în „Faust", piesă regizată de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, Ofelia Popii a încercat să-şi înţeleagă personajul. „Am căutat care sunt argumentele lui. Are şi el dreptatea lui în toată povestea asta a pariului.
Este, de fapt, o victimă a propriei sale naturi (...) Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre", declară actriţa. Ofelia Popii a debutat în 2001, în „Canibalii" (maiorul Schrekinger), regia Alexander Hausvater. A fost câinele morţii în „Othello" (regia Andry Zholdak), Wanda Serafim în „Gaiţele" (regia Florin Zamfirescu), îngerul lui Iov, în "Experimentul Iov" (regia Mihai Mănuţiu), Nataşa în "Trei surori" (regia Anca Bradu), d-na Linde în "Nora" (regia Radu Nica) sau Daisy în „Rinocerii", regia Tompa Gabor.
Scriitorii români prezenţi la Targul de carte de la Leipzig au fascinat publicul occidental
Scriitorul Mircea Cărtărescu a citit, în cadrul Târgului de carte de la Leipzig (13-16 martie), fragmente din trilogia "Orbitor" şi din cartea "De ce iubim femeile", explicând publicului german că îi place să alterneze mai multe feluri de a scrie, transmite Deutsche Welle.
Mircea Cărtărescu a citit, la Târgul de la Leipzig, un fragment din primul volum al trilogiei "Orbitor" - "Către sfârşitul nopţii, sensul cărţilor se evapora complet şi rămâneam în braţe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice, imposibil de înţeles. Cu parfumul de hârtie prăfuită, cel mai excitant parfum de pe pământ…" - tradus de Gerhard Csejka, în volumul intitulat "Die Wissenden", apărut în toamna anului trecut la editura vieneză Zsolnay.
În ianuarie, volumul a fost desemnat "cartea lunii" de Radiodifuziunea Austriacă ORF, presa din spaţiul german considerândă că "Die Wissenden" este una din cele mai bune cărţi străine.
Potrivit Deutsche Welle, alături de capodopera cărtăresciană "Orbitor", la care autorul a lucrat timp de 15 ani, scriind de mână în caiete din care nu a rupt nici măcar o singură pagină, a fost prezentată la Leipzig şi cartea "De ce iubim femeile", apărută în traducerea lui Ernst Wichner.
"Îmi place să alternez mai multe feluri de a scrie. Eu cred că o carte ca «Die Wissenden» se scrie o singură dată în viaţă – n-am să mai încerc niciodată să scriu aşa ceva, dar sunt foarte fericit că am făcut-o", le-a mărturisit Mircea Cărtărescu cititorilor germani, după lectura publică din romanul pe care îl descrie drept "cartea vieţii sale".
Târgul de carte din Leipzig le-a oferit iubitorilor de literatură şi şansa de a se întâlni cu autorul Cătălin Dorian Florescu, originar din România, care a citit fragmente din romanul său cel mai recent, "Zaira". Scriitorul trăieşte în Elveţia şi scrie în limba germană, însă România a rămas o importantă sursă de inspiraţie. Cu umorul său caracteristic, Florescu le-a explicat cititorilor germani: "România este bogată în poveşti şi le spun mereu alor mei: puteţi să mă minţiţi, dacă o faceţi bine, vă sunt recunoscător, pentru că preiau aceste poveşti. De fapt, sunt un hoţ de poveşti…".
La târgul din Leipzig au ajuns şi poveştile din romanele lui Filip şi Matei Florian, Dieter Schlesak şi Carmen Francesca Banciu, care s-au întâlnit cu cititorii lor din spaţiul german în cadrul unor lecturi publice. Poeţii Mariana Codruţ şi Constantin Acosmei au participat la un atelier de traduceri româno-german, împreună cu studenţi de la Bucureşti şi Leipzig, iar Ioana Nicolaie a prezentat poezii din volumul "Nordul", tradus recent în limba germană.
La târgul de carte au participat şi scriitorii Vitalie Ciobanu şi Nicoleta Esinecu din Republica Moldova, autorul german originar din Banat Richard Wagner şi poetul Emilian Roşculescu.
Totodată, Bettina Föllmi, librar şi agent literar din Zürich, şi-a manifestat bucuria faţă de interesul tot mai pronunţat al cititorilor şi editorilor din spaţiul german faţă de autorii români: "Sunt foarte fericită că receptarea literaturii române a evoluat în acest fel. Mă bucur că România este percepută tot mai mult ca ţară într-adevăr interesantă din punct de vedere literar şi că lumea nu mai are doar imaginea tristă a ţării din primii ani post-ceauşişti. Se poate constata că România aduce o nouă generaţie de autori tineri, care nu se opresc exclusiv asupra temelor specific româneşti, ci scriu şi despre probleme universale, cu care se pot identifica şi cititorii din Germania sau Elveţia".
Târgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie. România nu a fost reprezentată printr-un stand la această manifestare, însă Matei Florian şi Filip Florian au participat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Festivalul "Kleine Sprachen, große Literaturen"/ "Limbi mici, literaturi mari", derulat anual în cadrul Târgului de carte de la Leipzig.
Mircea Cărtărescu a citit, la Târgul de la Leipzig, un fragment din primul volum al trilogiei "Orbitor" - "Către sfârşitul nopţii, sensul cărţilor se evapora complet şi rămâneam în braţe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice, imposibil de înţeles. Cu parfumul de hârtie prăfuită, cel mai excitant parfum de pe pământ…" - tradus de Gerhard Csejka, în volumul intitulat "Die Wissenden", apărut în toamna anului trecut la editura vieneză Zsolnay.
În ianuarie, volumul a fost desemnat "cartea lunii" de Radiodifuziunea Austriacă ORF, presa din spaţiul german considerândă că "Die Wissenden" este una din cele mai bune cărţi străine.
Potrivit Deutsche Welle, alături de capodopera cărtăresciană "Orbitor", la care autorul a lucrat timp de 15 ani, scriind de mână în caiete din care nu a rupt nici măcar o singură pagină, a fost prezentată la Leipzig şi cartea "De ce iubim femeile", apărută în traducerea lui Ernst Wichner.
"Îmi place să alternez mai multe feluri de a scrie. Eu cred că o carte ca «Die Wissenden» se scrie o singură dată în viaţă – n-am să mai încerc niciodată să scriu aşa ceva, dar sunt foarte fericit că am făcut-o", le-a mărturisit Mircea Cărtărescu cititorilor germani, după lectura publică din romanul pe care îl descrie drept "cartea vieţii sale".
Târgul de carte din Leipzig le-a oferit iubitorilor de literatură şi şansa de a se întâlni cu autorul Cătălin Dorian Florescu, originar din România, care a citit fragmente din romanul său cel mai recent, "Zaira". Scriitorul trăieşte în Elveţia şi scrie în limba germană, însă România a rămas o importantă sursă de inspiraţie. Cu umorul său caracteristic, Florescu le-a explicat cititorilor germani: "România este bogată în poveşti şi le spun mereu alor mei: puteţi să mă minţiţi, dacă o faceţi bine, vă sunt recunoscător, pentru că preiau aceste poveşti. De fapt, sunt un hoţ de poveşti…".
La târgul din Leipzig au ajuns şi poveştile din romanele lui Filip şi Matei Florian, Dieter Schlesak şi Carmen Francesca Banciu, care s-au întâlnit cu cititorii lor din spaţiul german în cadrul unor lecturi publice. Poeţii Mariana Codruţ şi Constantin Acosmei au participat la un atelier de traduceri româno-german, împreună cu studenţi de la Bucureşti şi Leipzig, iar Ioana Nicolaie a prezentat poezii din volumul "Nordul", tradus recent în limba germană.
La târgul de carte au participat şi scriitorii Vitalie Ciobanu şi Nicoleta Esinecu din Republica Moldova, autorul german originar din Banat Richard Wagner şi poetul Emilian Roşculescu.
Totodată, Bettina Föllmi, librar şi agent literar din Zürich, şi-a manifestat bucuria faţă de interesul tot mai pronunţat al cititorilor şi editorilor din spaţiul german faţă de autorii români: "Sunt foarte fericită că receptarea literaturii române a evoluat în acest fel. Mă bucur că România este percepută tot mai mult ca ţară într-adevăr interesantă din punct de vedere literar şi că lumea nu mai are doar imaginea tristă a ţării din primii ani post-ceauşişti. Se poate constata că România aduce o nouă generaţie de autori tineri, care nu se opresc exclusiv asupra temelor specific româneşti, ci scriu şi despre probleme universale, cu care se pot identifica şi cititorii din Germania sau Elveţia".
Târgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie. România nu a fost reprezentată printr-un stand la această manifestare, însă Matei Florian şi Filip Florian au participat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Festivalul "Kleine Sprachen, große Literaturen"/ "Limbi mici, literaturi mari", derulat anual în cadrul Târgului de carte de la Leipzig.
sâmbătă, 21 februarie 2009
10.000 de euro pentru capul lui Adrian Porumboiu
Bani, bunuri sau servicii in valoare de 10.000 de euro a incasat fostul procuror Ioan Ciofu de la omul de afaceri Maricica Iovita pentru a fabrica un dosar impotriva fostului arbitru Adrian Porumboiu
• In aceasta afacere au fost implicati ofiteri din MApN si MAI, precum si fostul prim-adjunct al PICCJ, Marcel Sampetru
"Romania libera" va prezinta, in exclusivitate, rechizitoriul dosarului Porumboiu, prin care fostul procuror Ioan Ciofu a fost deferit justitiei sub acuzatia de luare de mita.
Potrivit procurorilor DNA, 10.000 de euro a incasat fostul
procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) de la omul de afaceri Maricica Iovita pentru a fabrica, la comanda, un dosar impotriva fostului arbitru Adrian Porumboiu. Operatiunea de compromitere si trecere pe linie moarta a lui Porumboiu n-ar fi fost posibila daca dosarul nu era repartizat procurorului Ciofu si nu era dublat de o ancheta a Politiei. Acest lucru a fost posibil
prin interventia unor persoane din afara sistemului la fostul prim-adjunct al PICCJ, Marcel Sampetru, si la seful IGP, Dan Fatuloiu. Unul dintre intermediari a fost ofiterul Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Procurorii DNA i-au citat doar ca martori pe Sampetru si pe Blaj, iar pe chestorul Fatuloiu nici nu l-au deranjat. Singurii trimisi in judecata in acest dosar sunt Ioan Ciofu si Maricica Iovita. Interceptarile telefonice ale convorbirilor dintre Ciofu si Iovita introduc noi termeni de argou infractional: Parchetul Inaltei Curti era botezat "spitalul", dosarul penal impotriva lui Porumboiu insemna "reteta", iar prim-adjunctul PICCJ, Marcel Sampetru, avea numele de cod "Profesorul" sau "doctorul spitalului".
Sampetru, sensibil la sugestiile unui "spion" militar
Potrivit anchetatorilor de la DNA, la inceputul anului 2006, procurorul Ioan Ciofu, magistrat la PICCJ, a acceptat fara rezerve propunerea omului de afaceri Maricica Iovita de a-l "infunda" pe fostul arbitru Adrian Porumboiu. Motivul era rivalitatea in afaceri. Mai exact, Porumboiu deranja afacerile de morarit si panificatie derulate de Maricica Iovita in judetul Vaslui. De teama ca, mai devreme sau mai tarziu, Porumboiu ar putea afla cine i-a venit de hac, comanditara l-a expus, la vedere, pe un anume Danut Nastase. Cum Iovita si procurorul Ciofu se cunosteau dinainte, ei au cautat initial sa aranjeze lucrurile astfel incat o eventuala plangere facuta la PICCJ impotriva lui Porumboiu sa ajunga sa fie solutionata taman de Ciofu. Pentru acest lucru era insa nevoie de sustinerea sefilor ierarhici din PICCJ.
Accesul la conducerea Parchetului Inaltei Curti l-a intermediat ofiterului Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Impreuna cu Iovita, Danut Nastase s-a intalnit in data de 23 februarie 2006 cu ofiterul Blaj in parcarea din fata PICCJ. De aici au mers direct la prim-adjunctul Marcel Sampetru, caruia i s-a cerut sa spuna daca poate face ceva astfel incat "dosarul Porumboiu" sa-i fie repartizat procurorului Ciofu.
Fiindca raspunsul prim-adjunctului a fost afirmativ, Danut Nastase i-a si lasat acestuia o sesizare privind posibilele ilegalitati comise de Adrian Porumboiu. In loc sa intre in circuitul firesc, prin Registratura, sesizarea a primit din partea lui Sampetru rezolutia de a fi repartizata direct procurorului Ioan Ciofu. Cum intre Sampetru si Ciofu se interfera sefa de sectie Elena Iordache, aceasta a fost instruita sa respecte intocmai rezolutia. Exact cum era intelegerea, plangerea a ajuns, in aceeasi zi, la cine trebuie. La procurorul Ciofu.
Chestorul Fatuloiu, receptiv la ponturi
Din acest moment, asa-zisa ancheta a urmat intocmai indicatiile Maricicai Iovita. Cum insa mai era nevoie ca si alte institutii ale statului, precum IGP, sa urmeze linia trasata de procuror, Iovita a mai activat o relatie: Catalin Avram. Acesta le-a facilitat atat ei, cat si lui Danut Nastase o intrevedere cu seful IGP, generalul Dan Fatuloiu. La cateva zile distanta, ca prin minune, IGP - Serviciul
de Investigare a Fraudelor - demara o ancheta cu tinta Porumboiu. Jocul cel mare a continuat, insa, sub comanda procurorului Ciofu. Efortul sau a fost rasplatit de comanditara: de-a lungul celor peste sase luni in care a avut in lucru "dosarul Porumboiu", magistratul Ioan Ciofu a fost recompensat de Maricica Iovita cu sume in bani, bunuri si servicii in valoare totala de 10.000 de euro. Colaborarea Iovita-Ciofu s-a incheiat dupa ce, o data cu schimbarea legislatiei, procurorul a fost nevoit sa trimita dosarul Porumboiu catre DNA, la data de 11 septembrie 2006.
Cash, bilete de avion si polite de asigurare
Primii bani au fost primiti de procurorul Ciofu la data de 12 iulie 2006. Modest, acesta a luat 1.000 de euro pentru a achita cheltuielile generate de plecarea in Ungaria a sotiei si fiicei sale. Urmatoarea transa a venit in data de 31 iulie. Sotia lui Ciofu trebuia sa plece in China, asa ca procurorul i-a transmis Maricicai Iovita ca "o sa mai trebuiasca doua-trei de cheltuiala". Evident, era vorba de mii de euro. La data de 29 august a mai avut loc o tranzactie, in aceasta fiind folositi insa copiii celor doi inculpati. Fiul Maricicai Iovita, Vlad, a trimis din Bucuresti in Iasi suma de 4.000 RON. La Iasi, Ciofu a intrat in posesia banilor prin intermediul fiului sau, Vlad Ciofu. Cum acesta nu stia care e suma, la ghiseu s-a produs si o mica incurcatura. Situatia s-a rezolvat printr-un telefon. "Am uitat sa-ti spun! Deci, sunt patruzeci", i-a transmis tatal fiului. Prin intermediari sau direct, procurorul Ciofu a mai incasat - atat timp
cat a avut in lucru pseudodosarul Porumboiu - si diferenta de bani pana la suma de 10.000 de euro. Parte din acestia au fost primiti sub forma de bilete de avion pe rutele Bucuresti-Budapesta, Bucuresti-Londra sau sub forma asigurarilor de sanatate.
Negocieri cifrate
Desi prevazator - in intalnirile cu Iovita avea grija sa-si dezactiveze telefonul mobil
prin scoaterea bateriei - procurorul Ciofu "a cazut" pe interceptarile colegilor de la DNA. Ca masura suplimentara de protectie, in discutiile telefonice procurorul si Iovita foloseau un limbaj codificat. Dosarul penal insemna "reteta", "doctorul" sau "profesorul" era Sampetru, iar sefa de sectie Elena Iordache, "asistenta-sefa".
30.07.2006, ora 21.54
Maricica Iovita: "Voiam sa vorbesc cu dumneavoastra… pentru maine, de cat e nevoie? …Cat anume ati rezolvat dumneavoastra? Una, doua, ca eu inteleg."
Ioan Ciofu: "Da, da, noi am rezolvat de patru si jumatate, da, da."
M.I.: "Din punctul dumneavoastra de vedere, cat ar fi mai bine? Una, doua, trei, cat ar fi bine?"
I.C.: "Doua, doua jumatate, no… de genul asta, da."
A doua zi Ciofu primea 2.500 de euro.
10.09.2006, ora 10.43
Ioan Ciofu: "…Vreau sa va spun ca s-a rezolvat. A cumparat medicamentele respective si s-a rezolvat in intregime. A reusit sa gaseasca toate medicamentele de pe reteta." Cum Iovita era interesata daca dosarul poate fi declinat la DNA, procurorul Ciofu a fost nevoit sa explice mai bine. "Da, da. Sigur ca da! I-a dat trimitere medicul
, nu-i nici o problema",
i-a raspuns Ciofu, dand asigurari
ca seful sau, "doctorul" Sampetru, avizase declinarea de competenta a cazului catre DNA.
La scurt timp dupa arestare, procurorul Ioan Ciofu si omul de afaceri Maricica Iovita au fost eliberati, urmand a fi cercetati in stare de libertate sub acuzatiile de luare, respectiv, dare de mita. Procurorul Marcel Sampetru si ofiterul Doru Blaj au fost audiati ca martori impotriva lor nefiind formulate acuze penale.
• In aceasta afacere au fost implicati ofiteri din MApN si MAI, precum si fostul prim-adjunct al PICCJ, Marcel Sampetru
"Romania libera" va prezinta, in exclusivitate, rechizitoriul dosarului Porumboiu, prin care fostul procuror Ioan Ciofu a fost deferit justitiei sub acuzatia de luare de mita.
Potrivit procurorilor DNA, 10.000 de euro a incasat fostul
procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) de la omul de afaceri Maricica Iovita pentru a fabrica, la comanda, un dosar impotriva fostului arbitru Adrian Porumboiu. Operatiunea de compromitere si trecere pe linie moarta a lui Porumboiu n-ar fi fost posibila daca dosarul nu era repartizat procurorului Ciofu si nu era dublat de o ancheta a Politiei. Acest lucru a fost posibil
prin interventia unor persoane din afara sistemului la fostul prim-adjunct al PICCJ, Marcel Sampetru, si la seful IGP, Dan Fatuloiu. Unul dintre intermediari a fost ofiterul Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Procurorii DNA i-au citat doar ca martori pe Sampetru si pe Blaj, iar pe chestorul Fatuloiu nici nu l-au deranjat. Singurii trimisi in judecata in acest dosar sunt Ioan Ciofu si Maricica Iovita. Interceptarile telefonice ale convorbirilor dintre Ciofu si Iovita introduc noi termeni de argou infractional: Parchetul Inaltei Curti era botezat "spitalul", dosarul penal impotriva lui Porumboiu insemna "reteta", iar prim-adjunctul PICCJ, Marcel Sampetru, avea numele de cod "Profesorul" sau "doctorul spitalului".
Sampetru, sensibil la sugestiile unui "spion" militar
Potrivit anchetatorilor de la DNA, la inceputul anului 2006, procurorul Ioan Ciofu, magistrat la PICCJ, a acceptat fara rezerve propunerea omului de afaceri Maricica Iovita de a-l "infunda" pe fostul arbitru Adrian Porumboiu. Motivul era rivalitatea in afaceri. Mai exact, Porumboiu deranja afacerile de morarit si panificatie derulate de Maricica Iovita in judetul Vaslui. De teama ca, mai devreme sau mai tarziu, Porumboiu ar putea afla cine i-a venit de hac, comanditara l-a expus, la vedere, pe un anume Danut Nastase. Cum Iovita si procurorul Ciofu se cunosteau dinainte, ei au cautat initial sa aranjeze lucrurile astfel incat o eventuala plangere facuta la PICCJ impotriva lui Porumboiu sa ajunga sa fie solutionata taman de Ciofu. Pentru acest lucru era insa nevoie de sustinerea sefilor ierarhici din PICCJ.
Accesul la conducerea Parchetului Inaltei Curti l-a intermediat ofiterului Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Impreuna cu Iovita, Danut Nastase s-a intalnit in data de 23 februarie 2006 cu ofiterul Blaj in parcarea din fata PICCJ. De aici au mers direct la prim-adjunctul Marcel Sampetru, caruia i s-a cerut sa spuna daca poate face ceva astfel incat "dosarul Porumboiu" sa-i fie repartizat procurorului Ciofu.
Fiindca raspunsul prim-adjunctului a fost afirmativ, Danut Nastase i-a si lasat acestuia o sesizare privind posibilele ilegalitati comise de Adrian Porumboiu. In loc sa intre in circuitul firesc, prin Registratura, sesizarea a primit din partea lui Sampetru rezolutia de a fi repartizata direct procurorului Ioan Ciofu. Cum intre Sampetru si Ciofu se interfera sefa de sectie Elena Iordache, aceasta a fost instruita sa respecte intocmai rezolutia. Exact cum era intelegerea, plangerea a ajuns, in aceeasi zi, la cine trebuie. La procurorul Ciofu.
Chestorul Fatuloiu, receptiv la ponturi
Din acest moment, asa-zisa ancheta a urmat intocmai indicatiile Maricicai Iovita. Cum insa mai era nevoie ca si alte institutii ale statului, precum IGP, sa urmeze linia trasata de procuror, Iovita a mai activat o relatie: Catalin Avram. Acesta le-a facilitat atat ei, cat si lui Danut Nastase o intrevedere cu seful IGP, generalul Dan Fatuloiu. La cateva zile distanta, ca prin minune, IGP - Serviciul
de Investigare a Fraudelor - demara o ancheta cu tinta Porumboiu. Jocul cel mare a continuat, insa, sub comanda procurorului Ciofu. Efortul sau a fost rasplatit de comanditara: de-a lungul celor peste sase luni in care a avut in lucru "dosarul Porumboiu", magistratul Ioan Ciofu a fost recompensat de Maricica Iovita cu sume in bani, bunuri si servicii in valoare totala de 10.000 de euro. Colaborarea Iovita-Ciofu s-a incheiat dupa ce, o data cu schimbarea legislatiei, procurorul a fost nevoit sa trimita dosarul Porumboiu catre DNA, la data de 11 septembrie 2006.
Cash, bilete de avion si polite de asigurare
Primii bani au fost primiti de procurorul Ciofu la data de 12 iulie 2006. Modest, acesta a luat 1.000 de euro pentru a achita cheltuielile generate de plecarea in Ungaria a sotiei si fiicei sale. Urmatoarea transa a venit in data de 31 iulie. Sotia lui Ciofu trebuia sa plece in China, asa ca procurorul i-a transmis Maricicai Iovita ca "o sa mai trebuiasca doua-trei de cheltuiala". Evident, era vorba de mii de euro. La data de 29 august a mai avut loc o tranzactie, in aceasta fiind folositi insa copiii celor doi inculpati. Fiul Maricicai Iovita, Vlad, a trimis din Bucuresti in Iasi suma de 4.000 RON. La Iasi, Ciofu a intrat in posesia banilor prin intermediul fiului sau, Vlad Ciofu. Cum acesta nu stia care e suma, la ghiseu s-a produs si o mica incurcatura. Situatia s-a rezolvat printr-un telefon. "Am uitat sa-ti spun! Deci, sunt patruzeci", i-a transmis tatal fiului. Prin intermediari sau direct, procurorul Ciofu a mai incasat - atat timp
cat a avut in lucru pseudodosarul Porumboiu - si diferenta de bani pana la suma de 10.000 de euro. Parte din acestia au fost primiti sub forma de bilete de avion pe rutele Bucuresti-Budapesta, Bucuresti-Londra sau sub forma asigurarilor de sanatate.
Negocieri cifrate
Desi prevazator - in intalnirile cu Iovita avea grija sa-si dezactiveze telefonul mobil
prin scoaterea bateriei - procurorul Ciofu "a cazut" pe interceptarile colegilor de la DNA. Ca masura suplimentara de protectie, in discutiile telefonice procurorul si Iovita foloseau un limbaj codificat. Dosarul penal insemna "reteta", "doctorul" sau "profesorul" era Sampetru, iar sefa de sectie Elena Iordache, "asistenta-sefa".
30.07.2006, ora 21.54
Maricica Iovita: "Voiam sa vorbesc cu dumneavoastra… pentru maine, de cat e nevoie? …Cat anume ati rezolvat dumneavoastra? Una, doua, ca eu inteleg."
Ioan Ciofu: "Da, da, noi am rezolvat de patru si jumatate, da, da."
M.I.: "Din punctul dumneavoastra de vedere, cat ar fi mai bine? Una, doua, trei, cat ar fi bine?"
I.C.: "Doua, doua jumatate, no… de genul asta, da."
A doua zi Ciofu primea 2.500 de euro.
10.09.2006, ora 10.43
Ioan Ciofu: "…Vreau sa va spun ca s-a rezolvat. A cumparat medicamentele respective si s-a rezolvat in intregime. A reusit sa gaseasca toate medicamentele de pe reteta." Cum Iovita era interesata daca dosarul poate fi declinat la DNA, procurorul Ciofu a fost nevoit sa explice mai bine. "Da, da. Sigur ca da! I-a dat trimitere medicul
, nu-i nici o problema",
i-a raspuns Ciofu, dand asigurari
ca seful sau, "doctorul" Sampetru, avizase declinarea de competenta a cazului catre DNA.
La scurt timp dupa arestare, procurorul Ioan Ciofu si omul de afaceri Maricica Iovita au fost eliberati, urmand a fi cercetati in stare de libertate sub acuzatiile de luare, respectiv, dare de mita. Procurorul Marcel Sampetru si ofiterul Doru Blaj au fost audiati ca martori impotriva lor nefiind formulate acuze penale.
BVB a alunecat odata cu bursele internationale
Titlurile BRD au pierdut ieri aproape 8,7%. Motivul:la nivel mondial, actiunile bancilor au scazut.
Bursa de Valori Bucuresti a scazut ieri trasa in jos de bursele internationale. BVB a scazut cu peste 1,5%, potrivit indicelui care arata tendinta generala a pietei. „Piata autohtona a fost influentata de scaderile de pe pietele externe. La contextul international se mai adauga si instabilitatea politica pe plan local”, afirma Laurentiu Popescu, de la casa de brokeraj Euro Invest Vision. Indicii bursieri din SUA au pierdut aproape 2%, iar cei din Asia aproape 3%. Iar indicii bursieri europeni erau in scadere cu circa 1,6% ieri-seara.
Dintre cele 48 de titluri tranzactionate ieri pe BVB, s-au depreciat 35. Indicele calculat in functie de evolutia celor mai lichide zece titluri a scazut cu 1,36% fata de ziua precedenta. Valoarea tranzactiilor a urcat la nivelul maxim din ultimele sapte sedinte: 84,1 milioane de lei, adica aproape 25 milioane de euro. Scaderile de ieri au redus capitalizarea bursiera la 22,91 miliarde de euro, fata de 23,07 miliarde cat era cu o zi inainte.
Investitorii vand actiunile bancilor
Pe 5 martie, BVB a scazut cu peste 5%. Cauza a fost tot scaderea generalizata a burselor internationale. Bursa autohtona a reactionat la deprecierea actiunilor de pe bursele internationale inca din ultima luna a lui februarie. Pe 5 martie, BVB a avut cea mai mare scadere.
Titlurile BRD si cele ale Bancii Carpatica au avut ieri printre cele mai mari scaderi. Actiunile BRD au pierdut aproape 8,7%, iar cele ale BCC au coborat cu 7,26%. „Pe pietele externe, cele mai scaderi au fost pe sectorul financiar, cu precadere pe sectorul bancar”, explica Nicu Grigoras, broker la Incercapital Invest.
Potrivit acestuia, scaderea titlurilor BRD cu aproape 9a poate fi explicata prin vanzarea unui numar foarte mare de actiuni: un milion de titluri, de scaderea cu aproape 3% a titlurilor bancii-mama - Societe Generale, si, nu in ultimul rand, a efectului de panica ce s-a propagat pe toate pietele. Iar aceasta in pofida faptului ca bancile romanesti nu au probleme similare cu cele din SUA. Bancile americane sunt afectate de evolutia pietei de credite ipotecare.
Chiar daca actiunile BRD si BCC au scazut, cele ale Bancii Transilvania nu au fost afectate de trendul scaderii de pe pietele intrernationale: cotatiile au stagnat la 1,08 lei pe unitate.
Monedele se depreciaza
Monedele tarilor din regiune s-au depreciat. Nici leul nu a rezistat pe pozitii fata de euro, iar aceasta din cauza cererii mari de valuta. Potrivit dealerilor, cererile mari de valuta au venit din partea unor investitori care nu si-au redus expunerile pe piata autohtona. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ieri un curs de referinta de 3,3810 lei pentru un euro, cu 0,77 bani mai mult decat ziua precedenta. La inchiderea sedintei de pe piata interbancara, euro a fost cotat la 3,3780-3,3800 lei, cu jumatate de ban mai mult decat cu o zi inainte.
Pe pietele internationale, yenul si-a intrerupt cresterea fata de dolar dupa ce a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Aceasta deoarece investitorii au renuntat sa se imprumute in valuta japoneza pentru a finanta alte tranzactii, in contextul agitatiei pe pietele internationale de capi
Bursa de Valori Bucuresti a scazut ieri trasa in jos de bursele internationale. BVB a scazut cu peste 1,5%, potrivit indicelui care arata tendinta generala a pietei. „Piata autohtona a fost influentata de scaderile de pe pietele externe. La contextul international se mai adauga si instabilitatea politica pe plan local”, afirma Laurentiu Popescu, de la casa de brokeraj Euro Invest Vision. Indicii bursieri din SUA au pierdut aproape 2%, iar cei din Asia aproape 3%. Iar indicii bursieri europeni erau in scadere cu circa 1,6% ieri-seara.
Dintre cele 48 de titluri tranzactionate ieri pe BVB, s-au depreciat 35. Indicele calculat in functie de evolutia celor mai lichide zece titluri a scazut cu 1,36% fata de ziua precedenta. Valoarea tranzactiilor a urcat la nivelul maxim din ultimele sapte sedinte: 84,1 milioane de lei, adica aproape 25 milioane de euro. Scaderile de ieri au redus capitalizarea bursiera la 22,91 miliarde de euro, fata de 23,07 miliarde cat era cu o zi inainte.
Investitorii vand actiunile bancilor
Pe 5 martie, BVB a scazut cu peste 5%. Cauza a fost tot scaderea generalizata a burselor internationale. Bursa autohtona a reactionat la deprecierea actiunilor de pe bursele internationale inca din ultima luna a lui februarie. Pe 5 martie, BVB a avut cea mai mare scadere.
Titlurile BRD si cele ale Bancii Carpatica au avut ieri printre cele mai mari scaderi. Actiunile BRD au pierdut aproape 8,7%, iar cele ale BCC au coborat cu 7,26%. „Pe pietele externe, cele mai scaderi au fost pe sectorul financiar, cu precadere pe sectorul bancar”, explica Nicu Grigoras, broker la Incercapital Invest.
Potrivit acestuia, scaderea titlurilor BRD cu aproape 9a poate fi explicata prin vanzarea unui numar foarte mare de actiuni: un milion de titluri, de scaderea cu aproape 3% a titlurilor bancii-mama - Societe Generale, si, nu in ultimul rand, a efectului de panica ce s-a propagat pe toate pietele. Iar aceasta in pofida faptului ca bancile romanesti nu au probleme similare cu cele din SUA. Bancile americane sunt afectate de evolutia pietei de credite ipotecare.
Chiar daca actiunile BRD si BCC au scazut, cele ale Bancii Transilvania nu au fost afectate de trendul scaderii de pe pietele intrernationale: cotatiile au stagnat la 1,08 lei pe unitate.
Monedele se depreciaza
Monedele tarilor din regiune s-au depreciat. Nici leul nu a rezistat pe pozitii fata de euro, iar aceasta din cauza cererii mari de valuta. Potrivit dealerilor, cererile mari de valuta au venit din partea unor investitori care nu si-au redus expunerile pe piata autohtona. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ieri un curs de referinta de 3,3810 lei pentru un euro, cu 0,77 bani mai mult decat ziua precedenta. La inchiderea sedintei de pe piata interbancara, euro a fost cotat la 3,3780-3,3800 lei, cu jumatate de ban mai mult decat cu o zi inainte.
Pe pietele internationale, yenul si-a intrerupt cresterea fata de dolar dupa ce a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Aceasta deoarece investitorii au renuntat sa se imprumute in valuta japoneza pentru a finanta alte tranzactii, in contextul agitatiei pe pietele internationale de capi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
