Nu mai putin de 12 cetateni din Republica Moldova si 22 din Turcia sunt cercetati penal dupa ce au fost prinsi, miercuri, in timp ce incercau sa iasa ilegal din Romania ascunsi in doua TIR-uri, transmite Agentia DECA-press.
Acestia au fost retinuti la Punctul de Trecere a Frontierei Varsand, judetul Arad.
Moldovenii intentionau sa ajunga in Italia, iar cetatenii turci — in Germania.
Un purtator de cuvant al autoritatii de frontiera din Arad a comunicat, citat de «Adevarul», ca moldovenii, cu varste cuprinse intre 19 si 43 de ani, erau ascunsi intr-un tir care transporta
mobilier de gradina pentru o firma
din Italia. La randul lor, turcii si-au facut loc printre mii de pepeni care trebuiau sa ajunga din Turcia in Germania.
Cetatenii moldoveni si cei turci le-au declarat politistilor de frontiera ca au recurs la aceasta metoda deoarece nu aveau viza pentru spatiul Schengen si intentionau sa se deplaseze in Italia, respectiv Germania, pentru a-si gasi un loc de munca.
miercuri, 8 iulie 2009
Pret mic, avantaje mari
Chiar acum o luna, Angela Rusu si sotul ei, Sergiu, au intrat pentru prima data in propriul lor apartament. Nici n-au apucat sa sarbatoreasca cu prietenii, rudele evenimentul. Mai au inca de terminat unele lucrari mici pe care n-au reusit sa le friniseze constructorii, sa mai dreaga anumite lucruri, sa faca o curatenie generala, sa-si rinduiasca averea casnica de care dispune sau urmeaza s-o procure.
Dar acestea-s o nimica toata in comparatie cu bucuria pe care o traieste ea impreuna cu sotul. Principalul e ca sint la casa lor, au apartamentul lor. Si inca ce apartament! Cu doua odai, de o suprafata de mai bine de 50 metri patrati, intr-un bloc locativ situat la Malina Mica, aproape in inima capitalei, intr-unul dintre cele mai inverzite, cele mai linistite raioane ale ei. Si la ce pret
! De doar 12 mii si ceva de euro! Adica, cam la 250 euro metru patrat de locuinta. Multi au sa auda, putini au sa creada.
Angela Rusu nu este nici membru al guvernului, nici parlamentar, nici patron al vreunei firme renumite, nici neamuri la Ierusalim nu are. Sotul nici atit. Angela este o simpla asistenta medicala in sectia de alergologie a Spitalului Clinic Republican. Lucreaza aici de aproape un deceniu cu un salariu cind mai mic, cind mai mare
, dar care nu depaseste cu mult echivalentul a o suta de dolari americani. Sotul Sergiu lucreaza la Inspectoratul Fiscal Principal si se alege cu un venit lunar de doua ori mai mare decit al Angelei. Oricum si cu acesti 200 de dolari si ceva e greu sa te descurci in capitala, ca sa nu mai vorbim de procurarea unui apartament de mai bine de 10 mii de euro. Totusi, cum a fost posibil ca ei sa se capatuiasca cu un apartament nou-nout chiar in unul dintre cele mai prestigioase sectoare ale Chisinaului?! Tot secretul consta in faptul ca Angela Rusu si sotul ei beneficiaza de avantajele programului prezidential "Locuinte accesibile" care a fost lansat la inceputul anilor 2003 si orientat cu precadere spre categoriile de populatie cu venituri mici, precum sint salariatii din sfera bugetara.
Doar cu doi-trei ani in urma Angela Rusu pierduse orice speranta de a se bucura si ea cindva de propria ei locuinta, spatioasa, amenajata. O haba de vreme locuise la gazda, apoi a obtinut o odaie in camin. Si poate acolo o apucau batrinetile, ca pe alte zeci de colege de ale ei. Caci oricit ar fi sustinut-o parintii, la ce fel de locuinta putea sa spere cind metrul patrat de spatiu locativ se cifra la mii si mii de lei
?! Solutia si, de nu, norocul, au venit ca o mana cereasca. Intr-o buna zi administratia spitalului clinic republican, medic-sef Mihai Ous, convoaca o adunare a colectivului si-i anunta pe toti medicii, asistentele medicale, lucratorii tehnici care nu dispun de spatiu locativ sau doresc sa-si imbunatateasca conditiile de trai ca s-a ivit o sansa mai rara de a-si rezolva aceasta problema. Vorba e ca conducerea spitalului republican reusise sa convinga Guvernul de a construi locuinte pentru lucratorii sai pe terenul care mai inainte servea drept teren de aterizare a elicopterelor din serviciul de urgenta. El se afla in paragina de mai multi ani din lipsa de elicoptere, pentru procurarea si intretinerea carora nu ajungeau resurse financiare
. Drept urmare, intre principala institutie medicala din republica si Serviciul National Locuinta, fondat anume pentru materializarea programului prezidential "Locuinte accesibile", lansat de Presedintele republicii, Vladimir Voronin, a fost incheiat un contract de colaborare, potrivit caruia Spitalul Clinic Republican transmite in folosinta Serviciului National Locuinta terenul pentru constructia locuintelor destinate lucratorilor sai, iar acesta, la rindul lui, isi asuma obligatiunea sa ridice imobilele locative respective.
Fireste, imediat dupa ce s-a facut anuntul, administratia spitalului a fost atacata de o avalansa de cereri din partea angajatilor sai. Desi se prevedea construirea a 180 de apartamente, fusesera depuse mai bine de 300 de cereri. Cine era prostul sa rateze aceasta unica sansa! Unde mai puteai cumpara apartamente la preturi de doua ori mai mici decit pe piata imobiliara, chiar de nu aveai nici un ban la chimir? Astfel, daca mai inainte administratia spitalului avea dureri de cap, deoarece habar n-avea cum sa rezolve problema locativa pentru a-si mentine cumva contingentul de asistente medicale, de medici
profesionisti, acum aparuse altele, cum sa faca ca sa-i impace pe toti. In consecinta, unele dintre cereri au fost respinse. Cea a Angelei Rusu a fost acceptata pe motivul ca imediat dupa absolvirea colegiului medical a venit sa lucreze in sectia de alergologie si reusise sa se afirme, sa fie iubita de bolnavii din sectie.
De ce locuintele construite de Serviciul National Locuinta au devenit accesibile pentru angajatii din sfera bugetara? In primul rind, pentru ca ele costau cu mult mai ieftin. Preturile categoric mai mici rezulta din mai multe avantaje. Mai intii de toate, lucrarile de constructii efectuate de catre Serviciul National Locuinte (SNL) sint scutite de plata TVA care, precum stim, reprezinta 20 la suta din valoarea lor. Mai apoi, terenurile pentru constructiile de locuinte sint folosite gratis de catre SNL. In afara de faptul ca locuintele sint cu mult mai ieftine, modul de plata al lor convine si celor care n-au agonisit niciun ban, tinerilor, gratie faptului ca ei pot sa ia credite in conditii avantajoase, cu o rata relativ mica a dobinzii de 15-18 procente, pe un termen de lunga durata de rambursare de la 5 la 15 ani. Mai e de retinut si alt avantaj. Cei care au dorit sa contracteze credite ipotecare de la Banca de Economii si Moldova Agroindbank, conform contractelor incheiate intre SNL si respectivele institutii bancare, au fost scutiti de gajarea proprietatii ca una dintre conditiile generale de obtinere a unui credit bancar.
Sigur, s-au gasit si multi bugetari care aveau anumite economii, unii reusisera sa mearga la lucru peste hotare, altii sa imprumute bani de la rude, prieteni. Ei, de asemenea, beneficiau de anumite conditii avantajoase. Conform contractelor incheiate cu SNL, dinsii nu erau obligati sa plateasca toata suma odata, ci in rate. Mai intii, achitau 30 procente din suma timp de 3 zile de la semnarea contractului, apoi inca 20 la suta in o luna, iar rambursarea celorlalte 50 de procente a fost stabilita conform unui grafic pe o perioada de zece luni.
Fireste, cele 180 de apartamente oferite nu demult lucratorilor Spitalului Clinic Republican nu este unicul obiectiv construit in cadrul progamului prezidential "Locuinte accesibile". Recent, Serviciul National Locuinte a incheiat constructia unui bloc locativ cu 81 de apartamente pentru lucratorii din sfera bugetara pe str. Mircea cel Batrin din capitala. El a fost ridicat intr-o perioada de timp relativ scurta, de doar un an si jumatate. Costurile apartamentelor sint mici-310 euro pentru un metru patrat de spatiu locativ. In genere, din momentul demararii programului prezidential "Locuinte accesibile" in toata republica au fost construite 3089de apartamente pentru lucratorii din sfera bugetara, dintre care 1469 in capitala. De obicei, ele au fost ridicate in termene optime, cam 20 de luni pentru fiecare imobil. Lucratorilor medicali le-au revenit aproape 20 procente din locuintele ridicate, profesorilor - cam 25 la suta, restul - celorlalte categorii de bugetari, inclusiv, colaboratorilor organelor de forta. Principalul ca toate locuintele sint accesibile ca pret si achitarea costului lor este convenabila pentru categoriile de populatie cu venituri mici. Exact cum a inteles si Angela Rusu cind a investit in casa sa.
Dar acestea-s o nimica toata in comparatie cu bucuria pe care o traieste ea impreuna cu sotul. Principalul e ca sint la casa lor, au apartamentul lor. Si inca ce apartament! Cu doua odai, de o suprafata de mai bine de 50 metri patrati, intr-un bloc locativ situat la Malina Mica, aproape in inima capitalei, intr-unul dintre cele mai inverzite, cele mai linistite raioane ale ei. Si la ce pret
! De doar 12 mii si ceva de euro! Adica, cam la 250 euro metru patrat de locuinta. Multi au sa auda, putini au sa creada.
Angela Rusu nu este nici membru al guvernului, nici parlamentar, nici patron al vreunei firme renumite, nici neamuri la Ierusalim nu are. Sotul nici atit. Angela este o simpla asistenta medicala in sectia de alergologie a Spitalului Clinic Republican. Lucreaza aici de aproape un deceniu cu un salariu cind mai mic, cind mai mare
, dar care nu depaseste cu mult echivalentul a o suta de dolari americani. Sotul Sergiu lucreaza la Inspectoratul Fiscal Principal si se alege cu un venit lunar de doua ori mai mare decit al Angelei. Oricum si cu acesti 200 de dolari si ceva e greu sa te descurci in capitala, ca sa nu mai vorbim de procurarea unui apartament de mai bine de 10 mii de euro. Totusi, cum a fost posibil ca ei sa se capatuiasca cu un apartament nou-nout chiar in unul dintre cele mai prestigioase sectoare ale Chisinaului?! Tot secretul consta in faptul ca Angela Rusu si sotul ei beneficiaza de avantajele programului prezidential "Locuinte accesibile" care a fost lansat la inceputul anilor 2003 si orientat cu precadere spre categoriile de populatie cu venituri mici, precum sint salariatii din sfera bugetara.
Doar cu doi-trei ani in urma Angela Rusu pierduse orice speranta de a se bucura si ea cindva de propria ei locuinta, spatioasa, amenajata. O haba de vreme locuise la gazda, apoi a obtinut o odaie in camin. Si poate acolo o apucau batrinetile, ca pe alte zeci de colege de ale ei. Caci oricit ar fi sustinut-o parintii, la ce fel de locuinta putea sa spere cind metrul patrat de spatiu locativ se cifra la mii si mii de lei
?! Solutia si, de nu, norocul, au venit ca o mana cereasca. Intr-o buna zi administratia spitalului clinic republican, medic-sef Mihai Ous, convoaca o adunare a colectivului si-i anunta pe toti medicii, asistentele medicale, lucratorii tehnici care nu dispun de spatiu locativ sau doresc sa-si imbunatateasca conditiile de trai ca s-a ivit o sansa mai rara de a-si rezolva aceasta problema. Vorba e ca conducerea spitalului republican reusise sa convinga Guvernul de a construi locuinte pentru lucratorii sai pe terenul care mai inainte servea drept teren de aterizare a elicopterelor din serviciul de urgenta. El se afla in paragina de mai multi ani din lipsa de elicoptere, pentru procurarea si intretinerea carora nu ajungeau resurse financiare
. Drept urmare, intre principala institutie medicala din republica si Serviciul National Locuinta, fondat anume pentru materializarea programului prezidential "Locuinte accesibile", lansat de Presedintele republicii, Vladimir Voronin, a fost incheiat un contract de colaborare, potrivit caruia Spitalul Clinic Republican transmite in folosinta Serviciului National Locuinta terenul pentru constructia locuintelor destinate lucratorilor sai, iar acesta, la rindul lui, isi asuma obligatiunea sa ridice imobilele locative respective.
Fireste, imediat dupa ce s-a facut anuntul, administratia spitalului a fost atacata de o avalansa de cereri din partea angajatilor sai. Desi se prevedea construirea a 180 de apartamente, fusesera depuse mai bine de 300 de cereri. Cine era prostul sa rateze aceasta unica sansa! Unde mai puteai cumpara apartamente la preturi de doua ori mai mici decit pe piata imobiliara, chiar de nu aveai nici un ban la chimir? Astfel, daca mai inainte administratia spitalului avea dureri de cap, deoarece habar n-avea cum sa rezolve problema locativa pentru a-si mentine cumva contingentul de asistente medicale, de medici
profesionisti, acum aparuse altele, cum sa faca ca sa-i impace pe toti. In consecinta, unele dintre cereri au fost respinse. Cea a Angelei Rusu a fost acceptata pe motivul ca imediat dupa absolvirea colegiului medical a venit sa lucreze in sectia de alergologie si reusise sa se afirme, sa fie iubita de bolnavii din sectie.
De ce locuintele construite de Serviciul National Locuinta au devenit accesibile pentru angajatii din sfera bugetara? In primul rind, pentru ca ele costau cu mult mai ieftin. Preturile categoric mai mici rezulta din mai multe avantaje. Mai intii de toate, lucrarile de constructii efectuate de catre Serviciul National Locuinte (SNL) sint scutite de plata TVA care, precum stim, reprezinta 20 la suta din valoarea lor. Mai apoi, terenurile pentru constructiile de locuinte sint folosite gratis de catre SNL. In afara de faptul ca locuintele sint cu mult mai ieftine, modul de plata al lor convine si celor care n-au agonisit niciun ban, tinerilor, gratie faptului ca ei pot sa ia credite in conditii avantajoase, cu o rata relativ mica a dobinzii de 15-18 procente, pe un termen de lunga durata de rambursare de la 5 la 15 ani. Mai e de retinut si alt avantaj. Cei care au dorit sa contracteze credite ipotecare de la Banca de Economii si Moldova Agroindbank, conform contractelor incheiate intre SNL si respectivele institutii bancare, au fost scutiti de gajarea proprietatii ca una dintre conditiile generale de obtinere a unui credit bancar.
Sigur, s-au gasit si multi bugetari care aveau anumite economii, unii reusisera sa mearga la lucru peste hotare, altii sa imprumute bani de la rude, prieteni. Ei, de asemenea, beneficiau de anumite conditii avantajoase. Conform contractelor incheiate cu SNL, dinsii nu erau obligati sa plateasca toata suma odata, ci in rate. Mai intii, achitau 30 procente din suma timp de 3 zile de la semnarea contractului, apoi inca 20 la suta in o luna, iar rambursarea celorlalte 50 de procente a fost stabilita conform unui grafic pe o perioada de zece luni.
Fireste, cele 180 de apartamente oferite nu demult lucratorilor Spitalului Clinic Republican nu este unicul obiectiv construit in cadrul progamului prezidential "Locuinte accesibile". Recent, Serviciul National Locuinte a incheiat constructia unui bloc locativ cu 81 de apartamente pentru lucratorii din sfera bugetara pe str. Mircea cel Batrin din capitala. El a fost ridicat intr-o perioada de timp relativ scurta, de doar un an si jumatate. Costurile apartamentelor sint mici-310 euro pentru un metru patrat de spatiu locativ. In genere, din momentul demararii programului prezidential "Locuinte accesibile" in toata republica au fost construite 3089de apartamente pentru lucratorii din sfera bugetara, dintre care 1469 in capitala. De obicei, ele au fost ridicate in termene optime, cam 20 de luni pentru fiecare imobil. Lucratorilor medicali le-au revenit aproape 20 procente din locuintele ridicate, profesorilor - cam 25 la suta, restul - celorlalte categorii de bugetari, inclusiv, colaboratorilor organelor de forta. Principalul ca toate locuintele sint accesibile ca pret si achitarea costului lor este convenabila pentru categoriile de populatie cu venituri mici. Exact cum a inteles si Angela Rusu cind a investit in casa sa.
Rocada la nivel inalt in Republica Moldova: Lupu, guvernator la Banca Nationala si Rosca, sef al Legislativului
resedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, urmeaza sa preia functia de guvernator al Bancii Nationale (BNM), iar liderul Partidului Popular Crestin, Iurie Rosca - pe cea de sef al Legislativului. Acesta ar fi scenariul plamadit acum la presedintia de la Chisinau, scrie vineri "Jurnal de Chisinau", care sustine ca citeaza "surse din cadrul palatului prezidential".
Surse din cadrul Presedintiei au declarat pentru Jurnal ca, momentan, se discuta urmatorul scenariu - in a doua jumatate a lunii septembrie curent, guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, urmeaza sa fie demis, iar in locul acestuia va fi numit actualul presedinte al parlamentului, Marian Lupu. Majoritatea parlamentara urmeaza sa-l aleaga in functia de presedinte al parlamentului pe liderul crestin-democrat Iurie Rosca.
Aceleasi surse sustin ca, "astfel, guvernarea va prinde doi iepuri odata. In primul rand, Talmaci va fi gasit tap ispasitor (de ochii lumii), chipurile, pentru pierderile cetatenilor care primesc euro
sau dolari din strainatate si sunt nevoiti acum sa-i schimbe la un curs mic, iar in al doilea rand - comunistii vor "scapa onorabil" de Marian Lupu care, se stie, nu prea este agreat de presedintele Voronin".
Informatiile cu privire la demiterea lui Talmaci si aducerea lui Marian Lupu la BNM nu au putut fi confirmate oficial, deocamdata. In conditiile in care aceste lucruri se discuta cu usile inchise, unii politicieni nu cred in repectivul scenariu, in timp ce altii nu se mira daca se va intampla chiar asa, mai scrie "Jurnal de Chisinau".
Igor Munteanu, expert IDIS "Viitorul", a spus ca nu crede intr-un asemenea scenariu. Potrivit acestuia, pana la alegerile viitoare, Parlamentul mai poate adopta legi importante pentru guvernare si comunistii nu-si pot permite schimbarea primei persoane din legislativ in aceasta perioada. Iar ca sa-l schimbi pe guvernatorul BNM, inseamna sa dai un semnal negativ de instabilitate pe piata financiar-bancara si sa provoci o tensionare in domeniul finantelor publice, crede expertul.
Liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vladimir Filat, este de parere ca actuala guvernare il va sacrifica pe Leonid Talmaci pentru politica antisociala la care au fost supusi cetatenii in ultimul timp de catre puterea comunista. Liderul PLDM spune ca nu ar fi deloc o problema pentru majoritatea comunista din Parlament sa faca aceste schimbari. Dar lucrul pe care Filat il pune la indoiala este numirea lui Rosca in locul lui Lupu, fiindca asta ar insemna "cedarea puterii de catre comunisti in ajun de alegeri parlamentare".
Scepticism
Presedintele Partidului Social Democrat, Dumitru Braghis, a auzit altceva si nu crede in scenariul "Lupu - la BNM si Rosca - speaker". Potrivit politicianului, Lupu nu ar fi potrivit pentru noua functie, intrucat acesta nu a activat niciodata in sistemul financiar-bancar. Dar cum "in tara Moldovei se poate intampla orice", Rosca ar putea deveni presedinte de parlament. Varianta pe care a auzit-o Braghis este ca premierul Zinaida Greceanai va fi numita in functia de guvernator al BNM pana la alegerile din 2009, fiindca parlamentarii comunisti au obiectii fata de activitatea guvernului, iar prim-ministru ar urma sa devina actualul ministru al economiei
si comertului, Igor Dodon.
Vicepresedintele Aliantei "Moldova Noastra", Veaceslav Untila, nu exclude posibilitatea materializarii unui asemenea scenariu. "De la comunisti te poti astepta la orice", spune Untila.
Liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, citat si el de publicatia "Jurnal de Chisinau", afirma, la randul lui, ca "acest zvon nu are nimic cu realitatea si cu interesul comunistilor". Actuala guvernare n-o sa faca asemenea pasi inainte de alegerile parlamentare, fiindca "o sa-i tina pe toti gramajoara, ca sa obtina rezultate la alegeri", crede Diacov. Potrivit deputatului democrat, partidul pe care il conduce ar fi anuntat public ca intentioneaza sa ceara demisia lui Talmaci si "cineva ar fi raspandit acest zvon bazandu-se pe cele auzite".
Presa de la Chisinau a prezentat si alte scenarii, care ar putea sa fie puse in aplicare in vederea alegerilor parlamentare preconizate pentru 2009. Potrivit unuia dintre acestea, Marian Lupu ar urma sa faca front comun cu Rosca "pentru a-l ajuta sa treaca pragul electoral dupa lovitura de imagine suferita ca urmare a votului dat in favoarea alegerii lui Vladimir Voronin in functia de sef al statului, la 4 aprilie 2005".
Potrivit unui alt scenariu, atat Lupu cat si ex-premierul Vasile Tarlev ar urma sa-si formeze cate un partid, primul pe filiera pro-romaneasca, iar alta pe centrul esichierului politic. Ulterior, in parlamentul care va rezulta din alegerile din 2009, comunistii si cele doua presupuse, deocamdata, formatiuni politice, ar urma sa-si uneasca fortele si sa constituie o alianta comunista majoritara.
Presedintele Republicii Moldova si liderul Partidului Comunistilor, aflat la putere, Vladimir Voronin, a respins insa in cateva randuri aceste posibilitati, mentionand ca "nu sunt in interesul Partidului Comunistilor".
Surse din cadrul Presedintiei au declarat pentru Jurnal ca, momentan, se discuta urmatorul scenariu - in a doua jumatate a lunii septembrie curent, guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, urmeaza sa fie demis, iar in locul acestuia va fi numit actualul presedinte al parlamentului, Marian Lupu. Majoritatea parlamentara urmeaza sa-l aleaga in functia de presedinte al parlamentului pe liderul crestin-democrat Iurie Rosca.
Aceleasi surse sustin ca, "astfel, guvernarea va prinde doi iepuri odata. In primul rand, Talmaci va fi gasit tap ispasitor (de ochii lumii), chipurile, pentru pierderile cetatenilor care primesc euro
sau dolari din strainatate si sunt nevoiti acum sa-i schimbe la un curs mic, iar in al doilea rand - comunistii vor "scapa onorabil" de Marian Lupu care, se stie, nu prea este agreat de presedintele Voronin".
Informatiile cu privire la demiterea lui Talmaci si aducerea lui Marian Lupu la BNM nu au putut fi confirmate oficial, deocamdata. In conditiile in care aceste lucruri se discuta cu usile inchise, unii politicieni nu cred in repectivul scenariu, in timp ce altii nu se mira daca se va intampla chiar asa, mai scrie "Jurnal de Chisinau".
Igor Munteanu, expert IDIS "Viitorul", a spus ca nu crede intr-un asemenea scenariu. Potrivit acestuia, pana la alegerile viitoare, Parlamentul mai poate adopta legi importante pentru guvernare si comunistii nu-si pot permite schimbarea primei persoane din legislativ in aceasta perioada. Iar ca sa-l schimbi pe guvernatorul BNM, inseamna sa dai un semnal negativ de instabilitate pe piata financiar-bancara si sa provoci o tensionare in domeniul finantelor publice, crede expertul.
Liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vladimir Filat, este de parere ca actuala guvernare il va sacrifica pe Leonid Talmaci pentru politica antisociala la care au fost supusi cetatenii in ultimul timp de catre puterea comunista. Liderul PLDM spune ca nu ar fi deloc o problema pentru majoritatea comunista din Parlament sa faca aceste schimbari. Dar lucrul pe care Filat il pune la indoiala este numirea lui Rosca in locul lui Lupu, fiindca asta ar insemna "cedarea puterii de catre comunisti in ajun de alegeri parlamentare".
Scepticism
Presedintele Partidului Social Democrat, Dumitru Braghis, a auzit altceva si nu crede in scenariul "Lupu - la BNM si Rosca - speaker". Potrivit politicianului, Lupu nu ar fi potrivit pentru noua functie, intrucat acesta nu a activat niciodata in sistemul financiar-bancar. Dar cum "in tara Moldovei se poate intampla orice", Rosca ar putea deveni presedinte de parlament. Varianta pe care a auzit-o Braghis este ca premierul Zinaida Greceanai va fi numita in functia de guvernator al BNM pana la alegerile din 2009, fiindca parlamentarii comunisti au obiectii fata de activitatea guvernului, iar prim-ministru ar urma sa devina actualul ministru al economiei
si comertului, Igor Dodon.
Vicepresedintele Aliantei "Moldova Noastra", Veaceslav Untila, nu exclude posibilitatea materializarii unui asemenea scenariu. "De la comunisti te poti astepta la orice", spune Untila.
Liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, citat si el de publicatia "Jurnal de Chisinau", afirma, la randul lui, ca "acest zvon nu are nimic cu realitatea si cu interesul comunistilor". Actuala guvernare n-o sa faca asemenea pasi inainte de alegerile parlamentare, fiindca "o sa-i tina pe toti gramajoara, ca sa obtina rezultate la alegeri", crede Diacov. Potrivit deputatului democrat, partidul pe care il conduce ar fi anuntat public ca intentioneaza sa ceara demisia lui Talmaci si "cineva ar fi raspandit acest zvon bazandu-se pe cele auzite".
Presa de la Chisinau a prezentat si alte scenarii, care ar putea sa fie puse in aplicare in vederea alegerilor parlamentare preconizate pentru 2009. Potrivit unuia dintre acestea, Marian Lupu ar urma sa faca front comun cu Rosca "pentru a-l ajuta sa treaca pragul electoral dupa lovitura de imagine suferita ca urmare a votului dat in favoarea alegerii lui Vladimir Voronin in functia de sef al statului, la 4 aprilie 2005".
Potrivit unui alt scenariu, atat Lupu cat si ex-premierul Vasile Tarlev ar urma sa-si formeze cate un partid, primul pe filiera pro-romaneasca, iar alta pe centrul esichierului politic. Ulterior, in parlamentul care va rezulta din alegerile din 2009, comunistii si cele doua presupuse, deocamdata, formatiuni politice, ar urma sa-si uneasca fortele si sa constituie o alianta comunista majoritara.
Presedintele Republicii Moldova si liderul Partidului Comunistilor, aflat la putere, Vladimir Voronin, a respins insa in cateva randuri aceste posibilitati, mentionand ca "nu sunt in interesul Partidului Comunistilor".
O instituţie trecută pe linie moartă: Curtea de Conturi
În ultimii trei ani, din cele nouă dosare intentate, doar unul a ajuns în instanţa de judecată
An de an, Curtea de Conturi atenţionează instituţiile de stat că irosesc fără cap milioane şi milioane de lei
din buzunarul contribuabililor, recomandând totodată Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să-i pedepsească pe vinovaţi. Însă, pare-se, oamenii legii nu au timp să lupte cu cei care aruncă în vânt banii publici. În ultimii trei ani au fost intentate doar nouă dosare penale pe numele funcţionarilor risipitori şi numai unul a ajuns în instanţa de judecată.
Irina Codrean
Curtea de Conturi (CC) nu a ascuns niciodată câţi bani aruncă în vânt ministerul X sau Consiliul raional Y. Le-a făcut din deget celor certaţi cu bunul-simţ, însă cei cu musca pe căciulă au continuat să cheltuiască aiurea milioanele de lei. Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele şi alte instituţii de stat au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale, au făcut depăşiri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 mln. de lei, în 2006 - 199 mln. lei, iar în 2007 - 219 mln. lei. Conform legislaţiei, Curtea nu este în drept să-i tragă la răspundere pe funcţionarii risipitori, dar este obligată să informeze de fiecare dată
PG şi CCCEC despre rezultatele controalelor financiare
. Însă datele statistice demonstrează că cele două instituţii de drept, intenţionat sau nu, trec cu vederea nelegiuirile scoase în vileag de CC.
Un dosar
în instanţa
de judecată
Ne-am propus să aflăm câte dosare penale a intentat CCCEC şi, respectiv, PG în baza sesizărilor Curţii de Conturi în perioada 2005-2007 şi câţi funcţionari de stat au fost pedepsiţi. CCCEC ne-a declarat că a pornit şapte cauze penale în baza materialelor CC, iar alte trei au fost anexate la dosarele anterior intentate. Astfel că, în 2005, au fost cercetaţi penal: primarul oraşului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sumă de 453.727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii, „pentru acordarea ilicită a gradelor de invaliditate”; persoane cu funcţii de răspundere de la Ministerul Finanţelor, „pentru încheierea unui contract de gaj fără a fi autentificat notarial”; contabilul-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, reparaţie şi exploataţie din oraşul Hânceşti, „pentru sustragerea mijloacelor băneşti în sumă de 7521 lei”; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sumă de 238.200 lei ca urmare a comercializării patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatizării şi Administrare a Proprietăţii de Stat, „pentru cauzarea prejudiciului şi intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Şcolii nr. 10 din mun. Chişinău, „pentru delapidarea mijloacelor băneşti destinate achitării burselor”. Atât! Curios este faptul că doar dosarul contabilului-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, exploataţie şi reparaţie din oraşul Hânceşti a ajuns în instanţa de judecată. Atenţie! Reclamata a prejudiciat bugetul de stat cu 7521 lei. (!)
Care este soarta celorlalte dosare intentate de CCCEC? Trei au fost clasate, iar altele trei se prăfuiesc şi astăzi pe mesele angajaţilor instituţiei. Au scăpat de răspundere penală oficialii de la Ministerul Finanţelor şi Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, pentru că „faptele lor nu întrunesc elementele infracţiunii”, dar şi ex-primarul de Criuleni care între timp decedase.
Lideri la risipire
În lista persoanelor anchetate de CCCEC nu figurează miniştri, ambasadori sau directori de instituţii de stat care au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale. Nu se ştie câţi funcţionari au fost cercetaţi penal pentru încălcările comise în gestionarea fondurilor publice în anul 2006, dar şi în 2007. De ce? „În cadrul şedinţelor de lucru a Consiliului Consultativ au fost examinate materialele controalelor CC ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţa CCCEC”, ne-au explicat oficialii de la CCCEC.
Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007, Ministerul Finanţelor, misiunile diplomatice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei sunt în topul celor care au risipit cei mai mulţi bani publici. Şi în aceste cazuri, organele de anchetă încă nu şi-au dat verdictul. Am solicitat oficial şi de la Procuratura Generală lista dosarelor intentate în baza materialelor Curţii de Conturi. Ca răspuns - nimic. Şi asta chiar dacă au trecut mai bine de două luni. La şedinţa parlamentului din 3 iulie a.c. Ala Popescu, preşedinta Curţii de Conturi, a declarat că, în ultimii ani, în baza materialelor instituţiei pe care o conduce au fost intentate nouă dosare penale. Alte detalii şefa CC nu a mai oferit. Dacă şapte dosare sunt meritul CCCEC, atunci, pare-se, alte două au fost intentate de Procuratura Generală. Care e soarta acestor dosare, PG nu a dorit să ne spună. De ce? Nu cumva şi acestea nu au mai ajuns în instanţa de judecată din „lipsa elementelor infracţiunii”?
Miniştri nepedepsiţi
În ultimii şapte ani peste 30 de miniştri au fost demişi din funcţie din diverse motive. Mulţi au fost concediaţi cu mare
scandal, fiind acuzaţi de corupţie, incompetenţă, abuz în serviciu sau pentru trafic de influenţă. La scurt timp însă majoritatea foştilor miniştri au obţinut alte fotolii. Printre cei demişi pentru abuz de funcţie sau comiterea unor furturi din avutul sau bugetul de stat sunt: Anatol Cupţov, ex-ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor; Victor Gaiciuc, ex-ministrul Apărării; Vasile Iovv, ministru al Transporturilor; Constantin Mihăilescu, fostul ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale
. La una din şedinţele în plen din anul curent, deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Aparatului guvernului informaţii privind numărul dosarelor intentate pe numele miniştrilor care au prejudiciat bugetului public. Oficialii de la guvern i-au spus că „niciunui dintre miniştrii demişi de la 2001 încoace nu i-a fost deschis dosar penale, din motiv că nu a fost depistată implicarea acestora în activităţi infracţionale”, se menţionează în răspunsul Aparatului guvernului.
Cine, totuşi, este veriga slabă? Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat că fiecare organ de anchetă îşi are rolul său în investigarea şi demonstrarea unui caz de fraudare a banilor publici. Astfel că, în opinia lui, dacă din numărul total de dosare instrumentate în instanţa de judecată ajung puţine, înseamnă că poate fi considerat vinovat de nepedepsirea funcţionarilor hoţi atât CCCEC, cât şi PG. Solicitată de TIMPUL, Ala Popescu a declarat că CC are obligaţia să informeze organele de anchetă despre încălcările depistate. De restul răspund organele de anch
An de an, Curtea de Conturi atenţionează instituţiile de stat că irosesc fără cap milioane şi milioane de lei
din buzunarul contribuabililor, recomandând totodată Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să-i pedepsească pe vinovaţi. Însă, pare-se, oamenii legii nu au timp să lupte cu cei care aruncă în vânt banii publici. În ultimii trei ani au fost intentate doar nouă dosare penale pe numele funcţionarilor risipitori şi numai unul a ajuns în instanţa de judecată.
Irina Codrean
Curtea de Conturi (CC) nu a ascuns niciodată câţi bani aruncă în vânt ministerul X sau Consiliul raional Y. Le-a făcut din deget celor certaţi cu bunul-simţ, însă cei cu musca pe căciulă au continuat să cheltuiască aiurea milioanele de lei. Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele şi alte instituţii de stat au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale, au făcut depăşiri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 mln. de lei, în 2006 - 199 mln. lei, iar în 2007 - 219 mln. lei. Conform legislaţiei, Curtea nu este în drept să-i tragă la răspundere pe funcţionarii risipitori, dar este obligată să informeze de fiecare dată
PG şi CCCEC despre rezultatele controalelor financiare
. Însă datele statistice demonstrează că cele două instituţii de drept, intenţionat sau nu, trec cu vederea nelegiuirile scoase în vileag de CC.
Un dosar
în instanţa
de judecată
Ne-am propus să aflăm câte dosare penale a intentat CCCEC şi, respectiv, PG în baza sesizărilor Curţii de Conturi în perioada 2005-2007 şi câţi funcţionari de stat au fost pedepsiţi. CCCEC ne-a declarat că a pornit şapte cauze penale în baza materialelor CC, iar alte trei au fost anexate la dosarele anterior intentate. Astfel că, în 2005, au fost cercetaţi penal: primarul oraşului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sumă de 453.727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii, „pentru acordarea ilicită a gradelor de invaliditate”; persoane cu funcţii de răspundere de la Ministerul Finanţelor, „pentru încheierea unui contract de gaj fără a fi autentificat notarial”; contabilul-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, reparaţie şi exploataţie din oraşul Hânceşti, „pentru sustragerea mijloacelor băneşti în sumă de 7521 lei”; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sumă de 238.200 lei ca urmare a comercializării patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatizării şi Administrare a Proprietăţii de Stat, „pentru cauzarea prejudiciului şi intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Şcolii nr. 10 din mun. Chişinău, „pentru delapidarea mijloacelor băneşti destinate achitării burselor”. Atât! Curios este faptul că doar dosarul contabilului-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, exploataţie şi reparaţie din oraşul Hânceşti a ajuns în instanţa de judecată. Atenţie! Reclamata a prejudiciat bugetul de stat cu 7521 lei. (!)
Care este soarta celorlalte dosare intentate de CCCEC? Trei au fost clasate, iar altele trei se prăfuiesc şi astăzi pe mesele angajaţilor instituţiei. Au scăpat de răspundere penală oficialii de la Ministerul Finanţelor şi Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, pentru că „faptele lor nu întrunesc elementele infracţiunii”, dar şi ex-primarul de Criuleni care între timp decedase.
Lideri la risipire
În lista persoanelor anchetate de CCCEC nu figurează miniştri, ambasadori sau directori de instituţii de stat care au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale. Nu se ştie câţi funcţionari au fost cercetaţi penal pentru încălcările comise în gestionarea fondurilor publice în anul 2006, dar şi în 2007. De ce? „În cadrul şedinţelor de lucru a Consiliului Consultativ au fost examinate materialele controalelor CC ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţa CCCEC”, ne-au explicat oficialii de la CCCEC.
Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007, Ministerul Finanţelor, misiunile diplomatice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei sunt în topul celor care au risipit cei mai mulţi bani publici. Şi în aceste cazuri, organele de anchetă încă nu şi-au dat verdictul. Am solicitat oficial şi de la Procuratura Generală lista dosarelor intentate în baza materialelor Curţii de Conturi. Ca răspuns - nimic. Şi asta chiar dacă au trecut mai bine de două luni. La şedinţa parlamentului din 3 iulie a.c. Ala Popescu, preşedinta Curţii de Conturi, a declarat că, în ultimii ani, în baza materialelor instituţiei pe care o conduce au fost intentate nouă dosare penale. Alte detalii şefa CC nu a mai oferit. Dacă şapte dosare sunt meritul CCCEC, atunci, pare-se, alte două au fost intentate de Procuratura Generală. Care e soarta acestor dosare, PG nu a dorit să ne spună. De ce? Nu cumva şi acestea nu au mai ajuns în instanţa de judecată din „lipsa elementelor infracţiunii”?
Miniştri nepedepsiţi
În ultimii şapte ani peste 30 de miniştri au fost demişi din funcţie din diverse motive. Mulţi au fost concediaţi cu mare
scandal, fiind acuzaţi de corupţie, incompetenţă, abuz în serviciu sau pentru trafic de influenţă. La scurt timp însă majoritatea foştilor miniştri au obţinut alte fotolii. Printre cei demişi pentru abuz de funcţie sau comiterea unor furturi din avutul sau bugetul de stat sunt: Anatol Cupţov, ex-ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor; Victor Gaiciuc, ex-ministrul Apărării; Vasile Iovv, ministru al Transporturilor; Constantin Mihăilescu, fostul ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale
. La una din şedinţele în plen din anul curent, deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Aparatului guvernului informaţii privind numărul dosarelor intentate pe numele miniştrilor care au prejudiciat bugetului public. Oficialii de la guvern i-au spus că „niciunui dintre miniştrii demişi de la 2001 încoace nu i-a fost deschis dosar penale, din motiv că nu a fost depistată implicarea acestora în activităţi infracţionale”, se menţionează în răspunsul Aparatului guvernului.
Cine, totuşi, este veriga slabă? Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat că fiecare organ de anchetă îşi are rolul său în investigarea şi demonstrarea unui caz de fraudare a banilor publici. Astfel că, în opinia lui, dacă din numărul total de dosare instrumentate în instanţa de judecată ajung puţine, înseamnă că poate fi considerat vinovat de nepedepsirea funcţionarilor hoţi atât CCCEC, cât şi PG. Solicitată de TIMPUL, Ala Popescu a declarat că CC are obligaţia să informeze organele de anchetă despre încălcările depistate. De restul răspund organele de anch
Vară toridă la SIS
din 24 de ore, pe parcursul lunii iulie, Serviciul de Grăniceri a transmis către SIS listele studenţilor care reveneau în vacanţă din România, unde îşi fac studiile. Ministerul Educaţiei, prin intermediul liceelor pe care le-au absolvit aceşti tineri, prezentau, la solicitare, numerele de telefon şi adresele de la domiciliul studenţilor înmatriculaţi la universităţi româneşti. Persoane speciale telefonau acasă şi, prezentându-se drept «colegi», solicitau întrevederi cu studenţii. În cadrul discuţiilor, aceste persoane, făcând referire la o organizaţie neguvernamentală inexistentă, «Civilizaţia XXI», insistau asupra fondării unei organizaţii anti-româneşti a studenţilor din R. Moldova care învaţă în România. În schimb, tinerii se alegeau cu promisiuni că, după absolvire, vor fi asiguraţi cu funcţii importante în cadrul structurilor de stat din R. Moldova.
Pe parcursul vacanţei de vară, tinerii care îşi fac studiile în România au fost solicitaţi, în mod repetat, să participe la elaborarea unui «studiu» despre situaţia studenţilor din R. Moldova care îşi fac studiile în România. Ei sunt telefonaţi la domiciliu şi, sub diverse pretexte, sunt chemaţi la întrevederi în zone publice. Persoana care îi contactează se dă drept reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale, «Civilizaţia XXI», explicând că lucrează în parteneriat cu Ministerul de Externe şi cu Ministerul Educaţiei.
Un bărbat, în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie
Studenţii sunt contactaţi la telefoanele de la domiciliu, la puţin timp de la revenirea acestora în vacanţă. «Acest fapt mă determină să cred că există o cooperare eficientă între «autorii» acestui studiu şi Serviciul de Grăniceri», spune unul dintre studenţii contactaţi telefonic la sfârşitul lunii iulie. Pe de altă parte, acesta susţine că identificarea numerelor de telefon de la domiciliu sugerează implicarea şi a altor instituţii în această activitate suspectă.
Tinerii care au contactat Ziarul de Gardă, comunicându-ne despre aceste activităţi, au solicitat păstrarea anonimatului.
«M-am întors de la Bucureşti în dimineaţa zilei de 24 iulie. Peste aproximativ trei ore, a sunat telefonul. Am auzit o voce nesigură, puţin răguşită, total necunoscută mie… Următoarele sale cuvinte au fost: «Dvs. faceţi studiile la România?». După ce a auzit răspunsul meu afirmativ, îmi spuse că reprezintă un ONG, «Civilizaţia XXI», şi că realizează un studiu referitor la studenţii basarabeni din România, în special în aspectele care ţin de condiţiile de studiu şi de trai ale acestora. Am stabilit o întâlnire. În după-amiaza zilei următoare, la o terasă din centrul Chişinăului, eram aşteptat de un bărbat în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie. La începutul discuţiei, şi-a scos un carnet şi un pix. Mi-a adresat câteva întrebări generale, despre universitatea la care îmi fac studiile, numărul de studenţi basarabeni, condiţii de cazare
. Răspundeam repede, fără să stau pe gânduri. El îşi făcea însemnări. Am reţinut că interlocutorul meu se exprima într-un mod rudimentar, incoerent, astfel încât, uneori, trebuia să-mi dau seama de unul singur despre ce anume vrea să spună. Folosea un limbaj voalat şi evita exprimările directe. L-am întrebat de unde a făcut rost de numărul meu de telefon. Îl luase de la liceu, prin intermediul Ministerului Educaţiei. Următoarea mea întrebare a fost dacă acest minister a comandat studiul. Răspunsul a fost negativ, deşi din următoarele sale cuvinte reieşea altceva. Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei erau, după spusele bărbatului, parteneri şi finanţatori ai proiectului. Mi-a spus că studiul priveşte, de fapt, toţi studenţii din R. Moldova care studiază în afara republicii, iar el se ocupă de cei din ţările vecine. Mi-a vorbit despre greutăţile pe care le întâmpină studenţii noştri peste hotare. «Cu România parcă nu avem chiar aşa mari
probleme», a adăugat el. Am înţeles că încearcă să îndrepte discuţia pe făgaşul dorit de el, dar am preferat să aştept, să văd ce va urma. În scurt timp m-a întrebat dacă avem probleme cu autorităţile din România, cu cetăţenii şi cu colegii noştri români. L-am rugat să concretizeze solicitarea, la care el mi-a spus că se referă la «atitudini ostile faţă de ţara noastră», cum ar fi emiterea unor afirmaţii precum că Moldova nu e ţară, ci o provincie a României şi că teritoriul dintre Prut şi Nistru ar trebui să intre în componenţa statului român».
«Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc»
Studentul spune că a negat faptul că în prezenţa sa cineva ar fi făcut asemenea afirmaţii, rugându-l să-i povestească mai exact la ce se referă. Atunci bărbatul i-a făcut o incursiune în istorie. «Aveam să aflu că Moldova este mai veche decât România, şi chiar decât principatul Ţării Româneşti, că termenii «român» şi «limba română» s-au născut în 1862, că moldovenii nu s-au numit niciodată români. Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc. Despre anul 1918 a spus că este o chestiune controversată şi că, totuşi, Basarabia, din cauza slăbirii Rusiei, a intrat în sfera de influenţă a României, lucru care nu s-a mai întâmplat în 1991, odată cu dezintegrarea URSS, din diferite cauze. Au urmat elogii aduse preşedintelui Voronin. Totodată, interlocutorul meu se arătase deranjat de faptul că primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, în timpul unei vizite la Bucureşti, i-a înmânat lui Traian Băsescu un vas cu pământ, spunându-i că e pământ românesc din Basarabia. M-a întrebat dacă ştiu ceva despre Organizaţia moldovenilor din România. I-am zis: nu. Atunci mi-a descris în culori sumbre autorităţile de la Bucureşti care nu permit fraţilor noştri moldoveni din România să se declare minoritate naţională, desfiinţându-le organizaţia».
El şi-a continuat mesajul potrivit căruia «dacă în 1812 Moldova rămânea întreagă, cine ştie, poate în 1859 ţara s-ar fi numit Moldova, nu România, că ştii că Moldova era mai mare decât Muntenia».
«S-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta»
În scurt timp, «privindu-mă în ochi, acesta îmi inocula că moldovenii trebuie să facă totul pentru a schimba atitudinea românilor faţă de noi, aşa încât ei să ne considere ţară independentă şi popor aparte». Potrivit altei declaraţii, «s-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta».
De la alţi studenţi contactaţi pe aceiaşi cale aflăm că delegatul «Civilizaţiei XXI» le mai vorbeşte despre «necesitatea consolidării». El îi întreabă dacă după absolvire vor să rămână în România sau să revină acasă. «În contextul Anului Tineretului, noi trebuie să ajutăm tinerii noştri, indiferent de locul în care învaţă». Dacă cei abordaţi spun că nu au luat încă o decizie, el îi încurajează că «s-ar strădui să le găsească un post bun, o funcţie înaltă», or, potrivit acestuia, deseori, cei care absolvesc o facultate în România sunt acceptaţi cu greu în structurile de stat din R. Moldova».
«Guvernarea comunistă încearcă să înfiinţeze o organizaţie antiromânească în rândurile studenţilor basarabeni din România, folosindu-şi pentru asta «organele competente». Aceasta ar urma să preia modelul structurii proprezidenţiale de tineret din Rusia «Naşi», îşi spun concluziile studenţii abordaţi de aşa-zişii reprezentanţi ai «Civilizaţiei XXI», precizând că aceste acţiuni devin mai intense în legătură cu viitoarele alegeri din 2009. «Dincolo de scopurile pe termen lung, pe care le-ar putea avea această ipotetică organizaţie, crearea ei ar oferi Puterii, în primul rând, avantaje de ordin electoral, or, la alegerile trecute, studenţii basarabeni din România au votat în exclusivitate în favoarea opoziţiei democratice de la Chişinău, iar acest lucru s-ar putea repeta şi la electorala viitoare. Comuniştii îşi dau bine seama că, în 2009, fiecare vot va conta
, poziţiile politice fiindu-le slăbite considerabil după localele din 2007», explică studenţii după ce au fost contactaţi de bărbatul de circa 30 de ani, smolit, de statură medie.
«Civilizaţia XXI», o organizaţie fantomă
Într-un exces de sinceritate, acesta şi-a dezvăluit numele, lăsându-le şi numărul de telefon mobil, unor tineri care i-au inspirat mai multă încredere. Potrivit persoanelor abordate de reprezentantul «Civilizaţiei XXI», ar fi vorba de un absolvent al Facultăţii Ştiinţe Politice de la USM, originar din Hânceşti, fost angajat al Cancelariei Guvernului.
Aura, o studentă care îşi face studiile în România, a încercat să-l identifice pe acest reprezentant al aşa-zisei organizaţii «Civilizaţia XXI».
La Ministerul Justiţiei a aflat că o astfel de organizaţie neguvernamentală nu este înregistrată în R. Moldova. La Ministerul de Externe, presupus partener şi finanţator al studiului referitor la situaţia studenţilor basarabeni care îşi fac studiile în România, ofiţerul de presă, Radu Bradu, a spus că instituţia în cauză nu a stabilit niciun fel de relaţii de parteneriat cu «Civilizaţia XXI». Şi la Ministerul Educaţiei i s-a sugerat că «Civilizaţia XXI» nu are vreo interferenţă cu acest minister, deşi studenţii abordaţi în cadrul presupusului studiu spun că persoana care a solicitat întrevederea cu ei era bine informată despre toţi tinerii care au fost admişi la studii în România, dar şi despre instituţiile de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit în R. Moldova.
Aura a mers mai departe. Având numele persoanei, ea a apelat la Facultatea de Ştiinţe Politice a USM. Surse bine informate din cadrul acestei instituţii i-au confirmat că, într-adevăr, acum câţiva ani, T. a absolvit această facultate. «Acum este angajat SIS», a aflat Aura la USM date despre absolventul acestei instituţii.
«Cine mi-a dezvăluit identitatea?»
La numărul de telefon al lui T., care sfârşeşte 901, Aura a reuşit să comunice o singură dată
cu abonatul, deoarece, de obicei, răspundea robotul. Amintim aici că, de obicei, T. îi informa pe tinerii cu care se întâlnea că, «s-ar putea ca telefonul să fie închis, atunci când mă aflu în clădirea Guvernului».
Luni, 1 septembrie, Aura a telefonat la SIS. La Serviciul de presă, Sabina Colomeicenco a spus că nu cunoaşte nimic la subiectul abordat, solicitând timp, pentru a ne răspunde. Pentru că Colomeicenco nu a mai răspuns la telefon, Aura a contactat ofiţerul de serviciu al SIS, la numărul de telefon indicat pe pagina www.sis.md, a acestei instituţii. Acesta a confirmat că T. este la serviciu, precizând că nu are dreptul să furnizeze numărul telefonului din biroul acestuia. «Lăsaţi telefonul dvs., pot să i-l transmit, ca să vă contacteze», a spus ofiţerul.
Spre seară, T. a căutat-o pe Aura la numărul de telefon lăsat ofiţerului de serviciu. Pentru că Aura lipsea la acel moment, T. a telefonat şi a doua zi, pe 2 septembrie. Aura a insistat că vrea să-i comunice ceva, în legătură cu «Civilizaţia XXI», solicitând o întrevedere în oraş, la care T. a chemat-o în anticamera SIS. «Vă aşteptăm într-o oră», a spus funcţionarul Serviciului de Securitate. Pentru că se auzea o voce care îi şoptea lui T. cum anume să o cheme pe Aura, tânăra a întrebat cine îi spune lui T. ce să vorbească. Atunci T. a spus că nu-l interesează nimic altceva decât să afle cine i-a dezvăluit identitatea sa de funcţionar SIS. Aura insista să-l întâlnească în oraş pe T., iar acesta îi oferea anticamera pentru o eventuală discuţie.
Am solicitat opinia Guvernului despre activităţile organizaţiei-fantomă «Civilizaţia XXI». La Serviciul de presă ni s-a spus că, la nivel oficial, nu au existat discuţii despre vreun studiu realizat de această organizaţie.
În anticamera lui Victor Stepaniuc am fost redirecţionaţi la consilierul acestuia, Dragoş Vicol, care nu a fost de găsit.
La Legislativ, membrul Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Igor Klipii, a spus că, dacă şi există o astfel de activitatea, ea a fost pusă la cale în lipsa sa. «Sunt mulţi şarlatani, inclusiv în plan politic. Nu exclud că există diverse activităţi prin care se insistă ca relaţiile cu România să fie menţinute în stare proastă». Parlamentarul este decis ca, în cazul unor sesizări din partea studenţilor contactaţi de reprezentanţi ai aşa-zisei «Civilizaţii XXI», să adreseze interpelări instituţiilor de resort, deoarece «este anormal ca angajaţi ai instituţiilor statului să se ocupe cu aşa ceva».
P.S. Din motive lesne de înţeles nu am dat numele complet al lui T. Dacă, eventual, directorul SIS, Artur Reşetnicov, vicepremierul Victor Stepaniuc sau şeful Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Iurie Stoicov, vor să-l identifice, îi putem ajuta.
Pe parcursul vacanţei de vară, tinerii care îşi fac studiile în România au fost solicitaţi, în mod repetat, să participe la elaborarea unui «studiu» despre situaţia studenţilor din R. Moldova care îşi fac studiile în România. Ei sunt telefonaţi la domiciliu şi, sub diverse pretexte, sunt chemaţi la întrevederi în zone publice. Persoana care îi contactează se dă drept reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale, «Civilizaţia XXI», explicând că lucrează în parteneriat cu Ministerul de Externe şi cu Ministerul Educaţiei.
Un bărbat, în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie
Studenţii sunt contactaţi la telefoanele de la domiciliu, la puţin timp de la revenirea acestora în vacanţă. «Acest fapt mă determină să cred că există o cooperare eficientă între «autorii» acestui studiu şi Serviciul de Grăniceri», spune unul dintre studenţii contactaţi telefonic la sfârşitul lunii iulie. Pe de altă parte, acesta susţine că identificarea numerelor de telefon de la domiciliu sugerează implicarea şi a altor instituţii în această activitate suspectă.
Tinerii care au contactat Ziarul de Gardă, comunicându-ne despre aceste activităţi, au solicitat păstrarea anonimatului.
«M-am întors de la Bucureşti în dimineaţa zilei de 24 iulie. Peste aproximativ trei ore, a sunat telefonul. Am auzit o voce nesigură, puţin răguşită, total necunoscută mie… Următoarele sale cuvinte au fost: «Dvs. faceţi studiile la România?». După ce a auzit răspunsul meu afirmativ, îmi spuse că reprezintă un ONG, «Civilizaţia XXI», şi că realizează un studiu referitor la studenţii basarabeni din România, în special în aspectele care ţin de condiţiile de studiu şi de trai ale acestora. Am stabilit o întâlnire. În după-amiaza zilei următoare, la o terasă din centrul Chişinăului, eram aşteptat de un bărbat în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie. La începutul discuţiei, şi-a scos un carnet şi un pix. Mi-a adresat câteva întrebări generale, despre universitatea la care îmi fac studiile, numărul de studenţi basarabeni, condiţii de cazare
. Răspundeam repede, fără să stau pe gânduri. El îşi făcea însemnări. Am reţinut că interlocutorul meu se exprima într-un mod rudimentar, incoerent, astfel încât, uneori, trebuia să-mi dau seama de unul singur despre ce anume vrea să spună. Folosea un limbaj voalat şi evita exprimările directe. L-am întrebat de unde a făcut rost de numărul meu de telefon. Îl luase de la liceu, prin intermediul Ministerului Educaţiei. Următoarea mea întrebare a fost dacă acest minister a comandat studiul. Răspunsul a fost negativ, deşi din următoarele sale cuvinte reieşea altceva. Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei erau, după spusele bărbatului, parteneri şi finanţatori ai proiectului. Mi-a spus că studiul priveşte, de fapt, toţi studenţii din R. Moldova care studiază în afara republicii, iar el se ocupă de cei din ţările vecine. Mi-a vorbit despre greutăţile pe care le întâmpină studenţii noştri peste hotare. «Cu România parcă nu avem chiar aşa mari
probleme», a adăugat el. Am înţeles că încearcă să îndrepte discuţia pe făgaşul dorit de el, dar am preferat să aştept, să văd ce va urma. În scurt timp m-a întrebat dacă avem probleme cu autorităţile din România, cu cetăţenii şi cu colegii noştri români. L-am rugat să concretizeze solicitarea, la care el mi-a spus că se referă la «atitudini ostile faţă de ţara noastră», cum ar fi emiterea unor afirmaţii precum că Moldova nu e ţară, ci o provincie a României şi că teritoriul dintre Prut şi Nistru ar trebui să intre în componenţa statului român».
«Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc»
Studentul spune că a negat faptul că în prezenţa sa cineva ar fi făcut asemenea afirmaţii, rugându-l să-i povestească mai exact la ce se referă. Atunci bărbatul i-a făcut o incursiune în istorie. «Aveam să aflu că Moldova este mai veche decât România, şi chiar decât principatul Ţării Româneşti, că termenii «român» şi «limba română» s-au născut în 1862, că moldovenii nu s-au numit niciodată români. Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc. Despre anul 1918 a spus că este o chestiune controversată şi că, totuşi, Basarabia, din cauza slăbirii Rusiei, a intrat în sfera de influenţă a României, lucru care nu s-a mai întâmplat în 1991, odată cu dezintegrarea URSS, din diferite cauze. Au urmat elogii aduse preşedintelui Voronin. Totodată, interlocutorul meu se arătase deranjat de faptul că primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, în timpul unei vizite la Bucureşti, i-a înmânat lui Traian Băsescu un vas cu pământ, spunându-i că e pământ românesc din Basarabia. M-a întrebat dacă ştiu ceva despre Organizaţia moldovenilor din România. I-am zis: nu. Atunci mi-a descris în culori sumbre autorităţile de la Bucureşti care nu permit fraţilor noştri moldoveni din România să se declare minoritate naţională, desfiinţându-le organizaţia».
El şi-a continuat mesajul potrivit căruia «dacă în 1812 Moldova rămânea întreagă, cine ştie, poate în 1859 ţara s-ar fi numit Moldova, nu România, că ştii că Moldova era mai mare decât Muntenia».
«S-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta»
În scurt timp, «privindu-mă în ochi, acesta îmi inocula că moldovenii trebuie să facă totul pentru a schimba atitudinea românilor faţă de noi, aşa încât ei să ne considere ţară independentă şi popor aparte». Potrivit altei declaraţii, «s-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta».
De la alţi studenţi contactaţi pe aceiaşi cale aflăm că delegatul «Civilizaţiei XXI» le mai vorbeşte despre «necesitatea consolidării». El îi întreabă dacă după absolvire vor să rămână în România sau să revină acasă. «În contextul Anului Tineretului, noi trebuie să ajutăm tinerii noştri, indiferent de locul în care învaţă». Dacă cei abordaţi spun că nu au luat încă o decizie, el îi încurajează că «s-ar strădui să le găsească un post bun, o funcţie înaltă», or, potrivit acestuia, deseori, cei care absolvesc o facultate în România sunt acceptaţi cu greu în structurile de stat din R. Moldova».
«Guvernarea comunistă încearcă să înfiinţeze o organizaţie antiromânească în rândurile studenţilor basarabeni din România, folosindu-şi pentru asta «organele competente». Aceasta ar urma să preia modelul structurii proprezidenţiale de tineret din Rusia «Naşi», îşi spun concluziile studenţii abordaţi de aşa-zişii reprezentanţi ai «Civilizaţiei XXI», precizând că aceste acţiuni devin mai intense în legătură cu viitoarele alegeri din 2009. «Dincolo de scopurile pe termen lung, pe care le-ar putea avea această ipotetică organizaţie, crearea ei ar oferi Puterii, în primul rând, avantaje de ordin electoral, or, la alegerile trecute, studenţii basarabeni din România au votat în exclusivitate în favoarea opoziţiei democratice de la Chişinău, iar acest lucru s-ar putea repeta şi la electorala viitoare. Comuniştii îşi dau bine seama că, în 2009, fiecare vot va conta
, poziţiile politice fiindu-le slăbite considerabil după localele din 2007», explică studenţii după ce au fost contactaţi de bărbatul de circa 30 de ani, smolit, de statură medie.
«Civilizaţia XXI», o organizaţie fantomă
Într-un exces de sinceritate, acesta şi-a dezvăluit numele, lăsându-le şi numărul de telefon mobil, unor tineri care i-au inspirat mai multă încredere. Potrivit persoanelor abordate de reprezentantul «Civilizaţiei XXI», ar fi vorba de un absolvent al Facultăţii Ştiinţe Politice de la USM, originar din Hânceşti, fost angajat al Cancelariei Guvernului.
Aura, o studentă care îşi face studiile în România, a încercat să-l identifice pe acest reprezentant al aşa-zisei organizaţii «Civilizaţia XXI».
La Ministerul Justiţiei a aflat că o astfel de organizaţie neguvernamentală nu este înregistrată în R. Moldova. La Ministerul de Externe, presupus partener şi finanţator al studiului referitor la situaţia studenţilor basarabeni care îşi fac studiile în România, ofiţerul de presă, Radu Bradu, a spus că instituţia în cauză nu a stabilit niciun fel de relaţii de parteneriat cu «Civilizaţia XXI». Şi la Ministerul Educaţiei i s-a sugerat că «Civilizaţia XXI» nu are vreo interferenţă cu acest minister, deşi studenţii abordaţi în cadrul presupusului studiu spun că persoana care a solicitat întrevederea cu ei era bine informată despre toţi tinerii care au fost admişi la studii în România, dar şi despre instituţiile de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit în R. Moldova.
Aura a mers mai departe. Având numele persoanei, ea a apelat la Facultatea de Ştiinţe Politice a USM. Surse bine informate din cadrul acestei instituţii i-au confirmat că, într-adevăr, acum câţiva ani, T. a absolvit această facultate. «Acum este angajat SIS», a aflat Aura la USM date despre absolventul acestei instituţii.
«Cine mi-a dezvăluit identitatea?»
La numărul de telefon al lui T., care sfârşeşte 901, Aura a reuşit să comunice o singură dată
cu abonatul, deoarece, de obicei, răspundea robotul. Amintim aici că, de obicei, T. îi informa pe tinerii cu care se întâlnea că, «s-ar putea ca telefonul să fie închis, atunci când mă aflu în clădirea Guvernului».
Luni, 1 septembrie, Aura a telefonat la SIS. La Serviciul de presă, Sabina Colomeicenco a spus că nu cunoaşte nimic la subiectul abordat, solicitând timp, pentru a ne răspunde. Pentru că Colomeicenco nu a mai răspuns la telefon, Aura a contactat ofiţerul de serviciu al SIS, la numărul de telefon indicat pe pagina www.sis.md, a acestei instituţii. Acesta a confirmat că T. este la serviciu, precizând că nu are dreptul să furnizeze numărul telefonului din biroul acestuia. «Lăsaţi telefonul dvs., pot să i-l transmit, ca să vă contacteze», a spus ofiţerul.
Spre seară, T. a căutat-o pe Aura la numărul de telefon lăsat ofiţerului de serviciu. Pentru că Aura lipsea la acel moment, T. a telefonat şi a doua zi, pe 2 septembrie. Aura a insistat că vrea să-i comunice ceva, în legătură cu «Civilizaţia XXI», solicitând o întrevedere în oraş, la care T. a chemat-o în anticamera SIS. «Vă aşteptăm într-o oră», a spus funcţionarul Serviciului de Securitate. Pentru că se auzea o voce care îi şoptea lui T. cum anume să o cheme pe Aura, tânăra a întrebat cine îi spune lui T. ce să vorbească. Atunci T. a spus că nu-l interesează nimic altceva decât să afle cine i-a dezvăluit identitatea sa de funcţionar SIS. Aura insista să-l întâlnească în oraş pe T., iar acesta îi oferea anticamera pentru o eventuală discuţie.
Am solicitat opinia Guvernului despre activităţile organizaţiei-fantomă «Civilizaţia XXI». La Serviciul de presă ni s-a spus că, la nivel oficial, nu au existat discuţii despre vreun studiu realizat de această organizaţie.
În anticamera lui Victor Stepaniuc am fost redirecţionaţi la consilierul acestuia, Dragoş Vicol, care nu a fost de găsit.
La Legislativ, membrul Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Igor Klipii, a spus că, dacă şi există o astfel de activitatea, ea a fost pusă la cale în lipsa sa. «Sunt mulţi şarlatani, inclusiv în plan politic. Nu exclud că există diverse activităţi prin care se insistă ca relaţiile cu România să fie menţinute în stare proastă». Parlamentarul este decis ca, în cazul unor sesizări din partea studenţilor contactaţi de reprezentanţi ai aşa-zisei «Civilizaţii XXI», să adreseze interpelări instituţiilor de resort, deoarece «este anormal ca angajaţi ai instituţiilor statului să se ocupe cu aşa ceva».
P.S. Din motive lesne de înţeles nu am dat numele complet al lui T. Dacă, eventual, directorul SIS, Artur Reşetnicov, vicepremierul Victor Stepaniuc sau şeful Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Iurie Stoicov, vor să-l identifice, îi putem ajuta.
„Pitbullul“ Palin sare la beregata lui Obama
„Vicele“ republican a reluat viguros temele de atac consacrate împotriva candidatului democrat: lipsă de experienţă, lipsă de performanţă, oportunism.
Coechipiera republicanului John McCain în alegerile prezidenţiale americane, Sarah Palin, a rostit miercuri seară un discurs în care l-a atacat frontal pe democratul Barack Obama, dar din care au lipsit cu desăvârşire soluţiile economice şi politice oferite de tabăra republicană. De la tribuna Convenţiei republicane, în St. Paul, Minnesota, guvernatoarea de Alaska a reuşit să-şi electrizeze audienţa din sală, dar, potrivit mai multor comentatori, retorica sa dură a fost departe de a atrage simpatii dinspre un segment al electoratului crucial în noiembrie: independenţii.
După o prezentare personală succintă, în care s-a comparat cu un „pitbull cu ruj“, Palin a început să-l atace pe Obama, însă fără a-i rosti numele. „Avem aici un om care a scris două cărţi de memorii, dar care nu a conceput nici măcar un text de lege şi nu a prezentat vreo reformă, nici când era membru al legislativului de stat în Illinois“, a spus Sarah Palin, în perfect acord cu ideile republicane vehiculate încă de la debutul alegerilor primare. Ea a insistat că Obama şi democraţii „vor mări taxele“, cu toate că însuşi prezidenţiabilul democrat a subliniat în trei rânduri că urmăreşte exact opusul: scăderea taxelor pentru oamenii cu venituri mici şi medii.
Palin şi-a acuzat oponenţii că urmăresc să-i „denigreze“ experienţa căpătată ca primar şi, apoi, guvernator. „Presupun că a fi primarul unui mic oraş seamă nă cu funcţia de lucrător social, cu deosebirea că ai responsabilităţi adevărate“, a spus ea. „În politică, există candidaţi care folosesc schimbarea pentru a-şi promova cariera. Şi alţii, ca John McCain, care-şi folosesc cariera pentru a promova schimbarea“, a adăugat Palin, fără a preciza despre ce schimbare este vorba. La finele discursului ei, senatorul John McCain, care urma să accepte formal nominalizarea în cursul serii de ieri, a urcat pe scenă în compania
membrilor familiei Palin.
Coechipiera republicanului John McCain în alegerile prezidenţiale americane, Sarah Palin, a rostit miercuri seară un discurs în care l-a atacat frontal pe democratul Barack Obama, dar din care au lipsit cu desăvârşire soluţiile economice şi politice oferite de tabăra republicană. De la tribuna Convenţiei republicane, în St. Paul, Minnesota, guvernatoarea de Alaska a reuşit să-şi electrizeze audienţa din sală, dar, potrivit mai multor comentatori, retorica sa dură a fost departe de a atrage simpatii dinspre un segment al electoratului crucial în noiembrie: independenţii.
După o prezentare personală succintă, în care s-a comparat cu un „pitbull cu ruj“, Palin a început să-l atace pe Obama, însă fără a-i rosti numele. „Avem aici un om care a scris două cărţi de memorii, dar care nu a conceput nici măcar un text de lege şi nu a prezentat vreo reformă, nici când era membru al legislativului de stat în Illinois“, a spus Sarah Palin, în perfect acord cu ideile republicane vehiculate încă de la debutul alegerilor primare. Ea a insistat că Obama şi democraţii „vor mări taxele“, cu toate că însuşi prezidenţiabilul democrat a subliniat în trei rânduri că urmăreşte exact opusul: scăderea taxelor pentru oamenii cu venituri mici şi medii.
Palin şi-a acuzat oponenţii că urmăresc să-i „denigreze“ experienţa căpătată ca primar şi, apoi, guvernator. „Presupun că a fi primarul unui mic oraş seamă nă cu funcţia de lucrător social, cu deosebirea că ai responsabilităţi adevărate“, a spus ea. „În politică, există candidaţi care folosesc schimbarea pentru a-şi promova cariera. Şi alţii, ca John McCain, care-şi folosesc cariera pentru a promova schimbarea“, a adăugat Palin, fără a preciza despre ce schimbare este vorba. La finele discursului ei, senatorul John McCain, care urma să accepte formal nominalizarea în cursul serii de ieri, a urcat pe scenă în compania
membrilor familiei Palin.
John McCain stie cum sa-l captureze pe Osama Ben Laden
ntr-un interviu acordat pentru postul american de televiziune ABC News, candidatul republican la presedintia SUA, John McCain, a declarat ca daca va fi ales presedinte, il va captura pe liderul retelei Al-Qaida, Osama Ben Laden. Acolo unde altii au dat gres, Mccain promite ca va reusi. "Presedintele Clinton a avut ocazii sa-l prinda pe Osama Ben Laden. Presedintele Bush a avut ocazii sa-l prinda pe Osama Ben Laden. Eu stiu cum sa fac asta si o voi face", a spus McCain. "Inteleg si am cunostintele si experienta necesare pentru a lua deciziile corecte. Senatorul Obama, nu", a afirmat John McCain, referindu-se la rivalul sau democrat in cursa pentru Casa Alba, senatorul de culoare Barack Obama.
Candidatul republican la presedintia SUA a tinut sa precizeze ca are experienta in tacticile militare. John McCain, fost pilot in Marina americana si prizonier in Vietnam timp de cinci ani, a afirmat ca Barack Obama "nu stie cum functioneaza lumea, si nici cum functioneaza armata". Intrebat la ce s-a gandit in cei cinci ani in care a fost inchis, acesta a declarat ca mintea i-a stat treaza numai la gandul de a reveni in cabina unui avion pentru a-si face datoria. "Tot ce imi doream era sa revin la Marina si sa ajung in cabina de pilotaj a avionului si sa fac lucrurile pe care am fost invatat sa le fac in calitate de pilot de vanatoare. In plan secund ma gandeam sa revin in tara la familia si prietenii mei, in tara in care am crescut si o iubesc", a spus McCain.
Un sustinator al razboiului din Irak, senatorul de Arizona a atacat pozitia lui Barack Obama care se opune prezentei trupelor americane in aceasta tara. McCain fusese intrebat cum raspunde la acuzatiile formulate de Obama saptamana trecuta potrivit carora senatorul de Arizona se concentreaza mai mult pe razboiul din Irak decat pe combaterea retelei Al-Qaida, in conditiile in care tocmai aceasta atitudine l-a ajutat pe Ben Laden sa scape in Afganistan.
Senatorul de Arizona John McCain a acceptat oficial, joi seara, investitura republicana pentru alegerile prezidentiale, in fata delegatilor reuniti la Conventia partidului din St. Paul, Minnesota, transmite AFP.
Candidatul republican la presedintia SUA a tinut sa precizeze ca are experienta in tacticile militare. John McCain, fost pilot in Marina americana si prizonier in Vietnam timp de cinci ani, a afirmat ca Barack Obama "nu stie cum functioneaza lumea, si nici cum functioneaza armata". Intrebat la ce s-a gandit in cei cinci ani in care a fost inchis, acesta a declarat ca mintea i-a stat treaza numai la gandul de a reveni in cabina unui avion pentru a-si face datoria. "Tot ce imi doream era sa revin la Marina si sa ajung in cabina de pilotaj a avionului si sa fac lucrurile pe care am fost invatat sa le fac in calitate de pilot de vanatoare. In plan secund ma gandeam sa revin in tara la familia si prietenii mei, in tara in care am crescut si o iubesc", a spus McCain.
Un sustinator al razboiului din Irak, senatorul de Arizona a atacat pozitia lui Barack Obama care se opune prezentei trupelor americane in aceasta tara. McCain fusese intrebat cum raspunde la acuzatiile formulate de Obama saptamana trecuta potrivit carora senatorul de Arizona se concentreaza mai mult pe razboiul din Irak decat pe combaterea retelei Al-Qaida, in conditiile in care tocmai aceasta atitudine l-a ajutat pe Ben Laden sa scape in Afganistan.
Senatorul de Arizona John McCain a acceptat oficial, joi seara, investitura republicana pentru alegerile prezidentiale, in fata delegatilor reuniti la Conventia partidului din St. Paul, Minnesota, transmite AFP.
Rata sinuciderilor din armata SUA va atinge un record în 2008
ata sinuciderilor din armata americană va depăşi în 2008 recordul stabilit anul trecut şi va fi aproximativ egală cu cea din rândul civililor, pentru prima oară după războiul din Vietnam, au declarat joi responsabili din armata americană, relatează AFP.
Potrivit acestor oficiali, 93 de soldaţi s-au sinucis până în prezent de la începutul anului 2008, apropiindu-se de recordul stabilit în 2007, de 115 cazuri.
"Mai sunt patru luni din an şi probabil vom depăşi numărul de 115 morţi", a declarat colonelul Eddie Stephens, director adjunct la departamentul de resurse umane al Pentagonului. Potrivit informaţiilor disponibile, în ritmul actual, rata sinuciderilor în rândul militarilor din Infanteria americană o va depăşi pe cea din rândul civililor, de 19,5 la o sută de mii de persoane, luând în calcul şi vârsta şi sexul.
O situaţia similară nu s-a mai înregistrat de la sfârşitul anilor 1960, începutul anilor 1970, în timpul războiului din Vietnam, au precizat militarii.
"Infanteria (americană- n.red.) a fost supusă unui stres intens, pentru că reprezintă principala forţă implicată în războiul mondial împotriva terorismului", a comentat generalul de brigadă Rhonda Cornum, medic-şef adjunct.
Armata se confruntă cu o creştere a numărului de sinucideri din 2003, când rata se stabilizase la12,4 la o sută de mii de militari, în pofida eforturilor depuse pentru a atrage atenţia asupra acestei probleme şi pentru a lupta împotriva stigmatizării soldaţilor care recurg la ajutor pentru tratarea problemelor psihice, a subliniat Pentagonul.
Potrivit acestor oficiali, 93 de soldaţi s-au sinucis până în prezent de la începutul anului 2008, apropiindu-se de recordul stabilit în 2007, de 115 cazuri.
"Mai sunt patru luni din an şi probabil vom depăşi numărul de 115 morţi", a declarat colonelul Eddie Stephens, director adjunct la departamentul de resurse umane al Pentagonului. Potrivit informaţiilor disponibile, în ritmul actual, rata sinuciderilor în rândul militarilor din Infanteria americană o va depăşi pe cea din rândul civililor, de 19,5 la o sută de mii de persoane, luând în calcul şi vârsta şi sexul.
O situaţia similară nu s-a mai înregistrat de la sfârşitul anilor 1960, începutul anilor 1970, în timpul războiului din Vietnam, au precizat militarii.
"Infanteria (americană- n.red.) a fost supusă unui stres intens, pentru că reprezintă principala forţă implicată în războiul mondial împotriva terorismului", a comentat generalul de brigadă Rhonda Cornum, medic-şef adjunct.
Armata se confruntă cu o creştere a numărului de sinucideri din 2003, când rata se stabilizase la12,4 la o sută de mii de militari, în pofida eforturilor depuse pentru a atrage atenţia asupra acestei probleme şi pentru a lupta împotriva stigmatizării soldaţilor care recurg la ajutor pentru tratarea problemelor psihice, a subliniat Pentagonul.
Turcia recurge la „diplomaţia fotbalului” pentru a îngropa „securea genocidului” cu Armenia
Preşedintele Abdullah Gul va participa la meciul Armenia-Turcia pentru calificarea la Cupa Mondială din 2010
Ambiţiile europene ale Turciei, pentru a căror concretizare Ankara trebuie să-şi dovedească deschiderea faţă de statele vecine, dar şi să-şi rezolve disputele istorice cu acestea, l-au mânat pe liderul Abdullah Gul să facă un pas istoric. Pentru prima oară în aproximativ un deceniu şi jumătate, un preşedinte turc va pune piciorul pe teritoriul Armeniei cu scopul de a resuscita relaţiile diplomatice „îngheţate” dintre cele două state. Motivul ales de preşedintele Gul pentru a vizita Erevanul a fost cât se poate de strategic ales, pentru a nu stârni vii proteste nici la gazde, nici pe plan intern. Astfel, la invitaţia omologului său, Serge Sarkisian, liderul de la Ankara va asista la meciul de fotbal Armenia-Turcia pentru calificarea la Cupa Mondială din 2010.
Gul va fi astfel primul şef de stat din Turcia care merge în Armenia după declararea independenţei acestei foste republici sovietice, 1991, într-un moment în care între Ankara şi Erevan persistă un profund diferend în legătură cu genocidul armean, dar şi din cauza conflictului Armeniei cu Azerbaidjanul din regiunea Nagorno-Karabah, informează AFP. „O vizită efectuată cu ocazia acestui meci este considerată capabilă să creeze un nou climat de prietenie în regiune. Din această optică preşedintele nostru a acceptat invitaţia”, a explicat preşedinţia turcă. „Diplomaţia fotbalului”, aşa cum a catalogat vizita presa turcă, ar putea da roade, având în vedere că în programul preşedintelui Abdullah Gul este prevăzută şi o întâlnire tete-a-tete cu Sarkisian.
Un meci cu efect pe termen lung
Pasul liderului de la Ankara nu este însă bine văzut de opoziţia turcă şi nici de partidul din care provine (AKP- Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), care refuză să trimită unul dintre deputaţii săi în vizita preşedintelui. „Este o deplasare care nu-şi are locul. Armenia nu recunoaşte frontierele turce şi acuză Turcia de a fi perpetuat un genocid”, denunţă unul dintre liderii principalei formaţiuni de opoziţie din Legislativul turc, Partidul Popular Republican (CHP). Nu de aceeaşi părere este însă presa turcă, care laudă demersul preşedintelui. Mass-media susţine că acest meci s-ar putea dovedi metoda salvatoare a relaţiilor diplomatice pe termen lung, mai ales că deja Erevanul a deschis, în luna aprilie, o „uşă” Ankarei. „Armenia este pregătită să stabilească relaţii diplomatice cu Turcia şi ar dori ca şi aceasta din urmă să procedeze la fel”, declara ministrul armean de externe Edvard Nalbandian.
Ambiţiile europene ale Turciei, pentru a căror concretizare Ankara trebuie să-şi dovedească deschiderea faţă de statele vecine, dar şi să-şi rezolve disputele istorice cu acestea, l-au mânat pe liderul Abdullah Gul să facă un pas istoric. Pentru prima oară în aproximativ un deceniu şi jumătate, un preşedinte turc va pune piciorul pe teritoriul Armeniei cu scopul de a resuscita relaţiile diplomatice „îngheţate” dintre cele două state. Motivul ales de preşedintele Gul pentru a vizita Erevanul a fost cât se poate de strategic ales, pentru a nu stârni vii proteste nici la gazde, nici pe plan intern. Astfel, la invitaţia omologului său, Serge Sarkisian, liderul de la Ankara va asista la meciul de fotbal Armenia-Turcia pentru calificarea la Cupa Mondială din 2010.
Gul va fi astfel primul şef de stat din Turcia care merge în Armenia după declararea independenţei acestei foste republici sovietice, 1991, într-un moment în care între Ankara şi Erevan persistă un profund diferend în legătură cu genocidul armean, dar şi din cauza conflictului Armeniei cu Azerbaidjanul din regiunea Nagorno-Karabah, informează AFP. „O vizită efectuată cu ocazia acestui meci este considerată capabilă să creeze un nou climat de prietenie în regiune. Din această optică preşedintele nostru a acceptat invitaţia”, a explicat preşedinţia turcă. „Diplomaţia fotbalului”, aşa cum a catalogat vizita presa turcă, ar putea da roade, având în vedere că în programul preşedintelui Abdullah Gul este prevăzută şi o întâlnire tete-a-tete cu Sarkisian.
Un meci cu efect pe termen lung
Pasul liderului de la Ankara nu este însă bine văzut de opoziţia turcă şi nici de partidul din care provine (AKP- Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), care refuză să trimită unul dintre deputaţii săi în vizita preşedintelui. „Este o deplasare care nu-şi are locul. Armenia nu recunoaşte frontierele turce şi acuză Turcia de a fi perpetuat un genocid”, denunţă unul dintre liderii principalei formaţiuni de opoziţie din Legislativul turc, Partidul Popular Republican (CHP). Nu de aceeaşi părere este însă presa turcă, care laudă demersul preşedintelui. Mass-media susţine că acest meci s-ar putea dovedi metoda salvatoare a relaţiilor diplomatice pe termen lung, mai ales că deja Erevanul a deschis, în luna aprilie, o „uşă” Ankarei. „Armenia este pregătită să stabilească relaţii diplomatice cu Turcia şi ar dori ca şi aceasta din urmă să procedeze la fel”, declara ministrul armean de externe Edvard Nalbandian.
Parchetul polonez are dovada existenţei unui centru CIA pe teritoriul ţării, afirmă presa
Parchetul
polonez deţine un document
secret care dovedeşte existenţa un centru secret al CIA în Polonia, în prima jumătate a deceniului, relatează vineri cotidianul Gazeta Wyborcza, citat de AFP.
Documentul, care a fost văzut de surse sub acoperirea anonimatului, citate de cotidian, este un memorandum de două pagini al serviciilor secrete poloneze, redactat la sfârşitul anului 2005 - începutul anului 2006, după primele informaţii apărute în presa americană, privind existenţa unor închisori secrete ale CIA în Europa postcomunistă.
Potrivit Gazeta, documentul confirmă existenţa unui centru secret al CIA, dar nu precizează clar dacă acesta a servit ca închisoare unde au fost deţinuţi liderii organizaţiei al-Qaida.
În 2007, Polonia şi România au fost acuzate, într-un raport al Consiliului Europei, că au găzduit între 2003 şi 2005 închisori ilegale ale CIA. Guvernele celor două ţări, indiferent de orientarea lor politică, au negat vehemt acuzaţiile.
Mai multe ziare americane au dezvăluit că presupusul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Khaled Sheikh Mohammed, ar fi fost interogat şi torturat în apropiere de aerodromul Szymany din nordul Poloniei.
Potrivit Gazeta, documentul a fost văzut în 2006 de doi miniştri din Guvernul conservator din perioada respectivă şi de procurorul naţional, în cursul unei reuniuni. Contactat de cotidian, fostul procuror naţional Janusz Kaczmarek a confirmat că a avut loc o astfel de reuniune, dar a refuzat să precizeze ce s-a discutat. Ceilalţi participanţi la reuniune au refuzat să comenteze.
Potrivit documentului, centrul a fost creat în baza unui acord americano-polonez semnat în 2002, în cadrul luptei antiterorism.
Parchetul a confirmat la sfârşitul lunii august că a lansat o anchetă privind eventuala existemă a închisorile secrete CIA, dar a refuzat să dea detalii.
polonez deţine un document
secret care dovedeşte existenţa un centru secret al CIA în Polonia, în prima jumătate a deceniului, relatează vineri cotidianul Gazeta Wyborcza, citat de AFP.
Documentul, care a fost văzut de surse sub acoperirea anonimatului, citate de cotidian, este un memorandum de două pagini al serviciilor secrete poloneze, redactat la sfârşitul anului 2005 - începutul anului 2006, după primele informaţii apărute în presa americană, privind existenţa unor închisori secrete ale CIA în Europa postcomunistă.
Potrivit Gazeta, documentul confirmă existenţa unui centru secret al CIA, dar nu precizează clar dacă acesta a servit ca închisoare unde au fost deţinuţi liderii organizaţiei al-Qaida.
În 2007, Polonia şi România au fost acuzate, într-un raport al Consiliului Europei, că au găzduit între 2003 şi 2005 închisori ilegale ale CIA. Guvernele celor două ţări, indiferent de orientarea lor politică, au negat vehemt acuzaţiile.
Mai multe ziare americane au dezvăluit că presupusul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Khaled Sheikh Mohammed, ar fi fost interogat şi torturat în apropiere de aerodromul Szymany din nordul Poloniei.
Potrivit Gazeta, documentul a fost văzut în 2006 de doi miniştri din Guvernul conservator din perioada respectivă şi de procurorul naţional, în cursul unei reuniuni. Contactat de cotidian, fostul procuror naţional Janusz Kaczmarek a confirmat că a avut loc o astfel de reuniune, dar a refuzat să precizeze ce s-a discutat. Ceilalţi participanţi la reuniune au refuzat să comenteze.
Potrivit documentului, centrul a fost creat în baza unui acord americano-polonez semnat în 2002, în cadrul luptei antiterorism.
Parchetul a confirmat la sfârşitul lunii august că a lansat o anchetă privind eventuala existemă a închisorile secrete CIA, dar a refuzat să dea detalii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
