Salariile din sistemul sanitar si coeficientii de ierarhizare din legea salarizarii unice trebuie sa ramâna cel putin la nivelul actual, în nici un caz mai mici, a declarat, ieri, ministrul sanatatii, Ion Bazac.
“Am sustinut, în toate discutiile purtate pâna acum la Ministerul Finantelor, ideea ca salariile trebuie sa ramâna cel putin la nivelul celor actuale. Nu voi accepta scaderea acestora si nici a coeficientilor de ierarhizare. Personalul medical trebuie stimulat sa lucreze în România, atât prin salarizare, cât si prin dotarile de la locul de munca
. Mai mult, pentru medicii si asistentele care ramân sa lucreze în România si care fac performanta vom cauta modalitati de plata la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Ion Bazac, citat de Mediafax.
Ministrul sanatatii a declarat, la sfârsitul saptamânii trecute, la Târgu Mures, unde a participat la inaugurarea primului proiect de telemedicina de urgenta din România, ca “salariul minim decent” pentru un medic ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri.
El mai spunea atunci ca medicii care ramân în România si care fac performanta trebuie sa fie platiti la nivelul Uniunii Europene. Ministrul arata ca înca nu este multumit de nivelul salarial prevazut pentru medici în proiectul legii salarizarii unice, dar remarca faptul ca acesta introduce deja “o diferentiere importanta” fata de salariile din sistemul de sanatate
actual. Întrebat în legatura cu nivelul la care ar trebui sa ajunga salariul unui medic pentru a fi satisfacator, Bazac opina ca ar trebui sa fie la nivelul a 5.000 de lei, fara sporuri. Reprezentantii Colegiului Medicilor
din România (CMR) sustineau, într-un comunicat de duminica, faptul ca adoptarea în forma actuala a legii salarizarii “nu va face decât sa mareasca migratia medicilor si asa îngrijoratoare”, precizând ca proiectul legii salarizarii unice nu a fost însotit de dezbateri, ci doar de informatii trunchiate. Colegiul Medicilor din România “îsi manifesta surprinderea” ca pe o grila de la 1 la 15, un medic primar este plasat abia pe un coeficient de 5.
Guvernul va încerca sa îndrepte orice crestere economica, chiar si una usoara, cum se estimeaza pentru anul 2010, spre majorarea salariilor, în special a celor mici, iar salariile medicilor si profesorilor nu vor scadea în noua lege a salarizarii, declara, vineri, premierul Emil Boc.
joi, 27 august 2009
Reparatia scolilor grabita de alegeri
Campania electorala da elan primarilor bucuresteni sa termine igienizarea unitatilor de invatamant cu doua saptamani inainte de inceperea anului scolar
Anul electoral isi spune cuvantul, oricat ar incerca politicienii sa convinga ca nu se folosesc de Educatie in campania pentru prezidentiale. Astfel, edilii sectoarelor bucurestene au ajuns pe ultima suta de metri cu lucrarile de reabilitare a gradinitelor, scolilor si liceelor, pe care doresc sa le predea la cheie pe 1 septembrie.
Cu o saptamana inainte de termenul asumat, autoritatile locale se lauda cu 90% din lucrari finalizate. Primaria Sectorului 3 anunta ca in vacanta elevilor a executat lucrari complexe la toate unitatile de invatamant, de la igienizari interioare, inlocuiri si reparatii pardoseli, reparatii instalatii sanitare, electrice si canalizare, reparatii si inlocuiri tamplarie de lemn
si PVC pana la reparatii de terase si acoperisuri. De asemenea, sunt in reabilitare atelierele-scoala de la Grupul Scolar de Constructii "Anghel Saligny". Primaria Sectorului 3 are in administrare
35 de scoli generale, 17 licee, 34 de gradinite si doua crese. Edilul Liviu Negoita a reusit sa acopere deficitul de locuri la gradinita prin construirea a 18 institutii noi, insa le-a modernizat pe toate. Scolile si liceele sunt dotate cu camere video de supraveghere, iar accesul elevilor si profesorilor se face pe baza de cartela.
Primarul Neculai Ontanu a reusit si el performanta de a termina de construit 16 gradinite noi din cele 18 propuse, astfel ca in prezent sunt primiti copii si de la alte sectoare. Sectorul 2 are cea mai mare retea de invatamant din Bucuresti - 131 de unitati preuniversitare de stat si particulare. Cladirile institutiilor de stat sunt reabilitate in totalitate (cu exceptia celor cuprinse in programul de finantare
BEI). Edilul s-a ingrijit ca unitatile de invatamant sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie, astfel ca procesul educativ sa se desfasoare la cel mai inalt nivel.
Toate scolile autorizate sanitar
Andrei Chiliman anunta ca toate institutiile de invatamant din Sectorul 1 vor avea autorizatie sanitara de functionare la 1 septembrie, cand toate lucrarile de reparatii vor fi incheiate. In plus
, prescolarii au loc la gradinita, dupa ame-najarea celor patru imobile achizitionate anul trecut, numarul locurilor ajungand la 5400. "Am alocat 143.987.000 de lei anul acesta din bugetul local pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea, reparatiile curente si mansardarea unitatilor de invatamant preuniversitari, ne-a declarat Chiliman. Totodata, s-a finalizat montarea butoanelor de panica in toate unitatile de invatamant, conectate acum la dispeceratul Politiei Comunitare. Timpul de raspuns al echipelor de interventie este de maxim 7 minute.
Sectoarele 4, 5 si 6 vor avea in continuare deficit de locuri la gradinita, in ciuda eforturilor primarilor, deoarece numarul prescolarilor este foarte mare. Primaria Sectorului 6 va inaugura inca doua gradinite noi, iar Primaria Sectorului 4 a suplimentat capacitatea gradinitelor cu 650 de locuri, prin construirea a trei corpuri noi si extinderea altor patru, astfel ca numarul locurilor a ajuns la 5000.
Primarul general Sorin Oprescu va da si el la cheie 14 scoli reabilitate prin Programul Bancii Europene de Investitii, alte 14 si Scoala Centrala fiind in lucru, iar inca 34 in organizare de santier. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti anunta ca in 84 de unitati de invatamant va functiona programul
"After School".
Anul electoral isi spune cuvantul, oricat ar incerca politicienii sa convinga ca nu se folosesc de Educatie in campania pentru prezidentiale. Astfel, edilii sectoarelor bucurestene au ajuns pe ultima suta de metri cu lucrarile de reabilitare a gradinitelor, scolilor si liceelor, pe care doresc sa le predea la cheie pe 1 septembrie.
Cu o saptamana inainte de termenul asumat, autoritatile locale se lauda cu 90% din lucrari finalizate. Primaria Sectorului 3 anunta ca in vacanta elevilor a executat lucrari complexe la toate unitatile de invatamant, de la igienizari interioare, inlocuiri si reparatii pardoseli, reparatii instalatii sanitare, electrice si canalizare, reparatii si inlocuiri tamplarie de lemn
si PVC pana la reparatii de terase si acoperisuri. De asemenea, sunt in reabilitare atelierele-scoala de la Grupul Scolar de Constructii "Anghel Saligny". Primaria Sectorului 3 are in administrare
35 de scoli generale, 17 licee, 34 de gradinite si doua crese. Edilul Liviu Negoita a reusit sa acopere deficitul de locuri la gradinita prin construirea a 18 institutii noi, insa le-a modernizat pe toate. Scolile si liceele sunt dotate cu camere video de supraveghere, iar accesul elevilor si profesorilor se face pe baza de cartela.
Primarul Neculai Ontanu a reusit si el performanta de a termina de construit 16 gradinite noi din cele 18 propuse, astfel ca in prezent sunt primiti copii si de la alte sectoare. Sectorul 2 are cea mai mare retea de invatamant din Bucuresti - 131 de unitati preuniversitare de stat si particulare. Cladirile institutiilor de stat sunt reabilitate in totalitate (cu exceptia celor cuprinse in programul de finantare
BEI). Edilul s-a ingrijit ca unitatile de invatamant sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie, astfel ca procesul educativ sa se desfasoare la cel mai inalt nivel.
Toate scolile autorizate sanitar
Andrei Chiliman anunta ca toate institutiile de invatamant din Sectorul 1 vor avea autorizatie sanitara de functionare la 1 septembrie, cand toate lucrarile de reparatii vor fi incheiate. In plus
, prescolarii au loc la gradinita, dupa ame-najarea celor patru imobile achizitionate anul trecut, numarul locurilor ajungand la 5400. "Am alocat 143.987.000 de lei anul acesta din bugetul local pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea, reparatiile curente si mansardarea unitatilor de invatamant preuniversitari, ne-a declarat Chiliman. Totodata, s-a finalizat montarea butoanelor de panica in toate unitatile de invatamant, conectate acum la dispeceratul Politiei Comunitare. Timpul de raspuns al echipelor de interventie este de maxim 7 minute.
Sectoarele 4, 5 si 6 vor avea in continuare deficit de locuri la gradinita, in ciuda eforturilor primarilor, deoarece numarul prescolarilor este foarte mare. Primaria Sectorului 6 va inaugura inca doua gradinite noi, iar Primaria Sectorului 4 a suplimentat capacitatea gradinitelor cu 650 de locuri, prin construirea a trei corpuri noi si extinderea altor patru, astfel ca numarul locurilor a ajuns la 5000.
Primarul general Sorin Oprescu va da si el la cheie 14 scoli reabilitate prin Programul Bancii Europene de Investitii, alte 14 si Scoala Centrala fiind in lucru, iar inca 34 in organizare de santier. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti anunta ca in 84 de unitati de invatamant va functiona programul
"After School".
Turist de 72 de ani, la un pas de moarte
Un turist în vårstă de 72 de ani, din Bistriţa-Năsăud, care s-a rătăcit în Masivul Făgăraş, a fost adus de salvamontişti într-un loc accesibil, de unde a fost preluat de un elicopter şi transportat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov din cauza rănilor suferite în urma unei căzături. Turistul a pornit såmbătă dimineaţă spre Vårful Moldoveanu, iar duminică a decis să se întoarcă pe un traseu dificil, pe ruta Viştea Mare. Pe drum, în zona Fundul Văii, a căzut şi s-a lovit la cap. Bărbatul a fost găsit de un grup de turişti cehi care a anunţat echipele Salvamont. Echipa de intervenţie ce a ajuns la turist, în noaptea de duminică spre luni, i-a acordat primul ajutor şi l-a stabilizat şi termic. După mai bine de opt ore, salvamontiştii au reuşit să-l coboare pe turist în zona Viştea Mare de unde, ieri, a fost preluat de un elicopter şi dus
la spital.
la spital.
Jaf dupa jaf
O casa
de bani in care erau aproximativ 30.000 de lei a fost furata, un bancomat situat in apropierea Politiei Rutiere Bihor a fost vandalizat de hoti in Municipiul Oradea iar in Arad 250.000 de lei au fost pradati de la o reprezentanta Ford.
Showroom-ul unei firme
de materiale de constructie din Oradea a fost spart ieri dimineata, din unul din birouri fiind sustrasa o cutie metalica ce continea suma de aproximativ 30.000 de lei. Modul de operare al hotilor a fost pe cat se poate de simplu pe atat de indraznet. Acestia au escaladat gardul ce imprejmuia showroom-ul, au traversat curtea si apoi au intrat pe un geam din spatele cladirii. "Au intrat in mai multe birouri si au luat dintr-o incapere cutia
de valori in care se aflau incasarile de la sfarsit de saptamana", a declarat comisarul sef Mugurel Poinar, adjunctul sefului Politiei Municipiului Oradea. Cladirea dispune de sisteme de supraveghere care vor fi vizionate de politisti in incercarea de a-i identifica pe spargatori.
Tot in Oradea, la cativa metrii de sediul Politiei Rutiere Bihor, un bancomat a fost vandalizat de persoane ramase necunoscute care au incercat sa il sparga, insa nu au reusit. Bancomatul care era situal pe peretele unei bancii a fost gasit distrus de paznicul unitatii bancare, care a declarat ca in jurul diminetii mai multe persoane au incercat sa forteze aparatul.
In Arad, reprezentanta Ford a fost jefuita, ieri, in jurul orelor 2.00 si 4.00 de toti banii ce erau in seiful directorului repre-zentantei. Eusebiu Pistru secretar de stat in Ministerul Transporturilor si actionar unic al firmei ce detine reprezentanta a declarat ca cei care au intrat in cladire au fost filmati de camerele de supraveghere. "Pe camerele de luat vederi se pot observa doi indivizi mascati. Au deschis mai multe birouri, se vede cum au cotrobait prin unitate, dar nu au furat decat banii care se aflau intr-un seif din biroul
directorului reprezentantei, in jur de 250.000 lei'', a declarat Eusebiu Pistru, pentru NewsIn.
Jaf dupa jaf
de bani in care erau aproximativ 30.000 de lei a fost furata, un bancomat situat in apropierea Politiei Rutiere Bihor a fost vandalizat de hoti in Municipiul Oradea iar in Arad 250.000 de lei au fost pradati de la o reprezentanta Ford.
Showroom-ul unei firme
de materiale de constructie din Oradea a fost spart ieri dimineata, din unul din birouri fiind sustrasa o cutie metalica ce continea suma de aproximativ 30.000 de lei. Modul de operare al hotilor a fost pe cat se poate de simplu pe atat de indraznet. Acestia au escaladat gardul ce imprejmuia showroom-ul, au traversat curtea si apoi au intrat pe un geam din spatele cladirii. "Au intrat in mai multe birouri si au luat dintr-o incapere cutia
de valori in care se aflau incasarile de la sfarsit de saptamana", a declarat comisarul sef Mugurel Poinar, adjunctul sefului Politiei Municipiului Oradea. Cladirea dispune de sisteme de supraveghere care vor fi vizionate de politisti in incercarea de a-i identifica pe spargatori.
Tot in Oradea, la cativa metrii de sediul Politiei Rutiere Bihor, un bancomat a fost vandalizat de persoane ramase necunoscute care au incercat sa il sparga, insa nu au reusit. Bancomatul care era situal pe peretele unei bancii a fost gasit distrus de paznicul unitatii bancare, care a declarat ca in jurul diminetii mai multe persoane au incercat sa forteze aparatul.
In Arad, reprezentanta Ford a fost jefuita, ieri, in jurul orelor 2.00 si 4.00 de toti banii ce erau in seiful directorului repre-zentantei. Eusebiu Pistru secretar de stat in Ministerul Transporturilor si actionar unic al firmei ce detine reprezentanta a declarat ca cei care au intrat in cladire au fost filmati de camerele de supraveghere. "Pe camerele de luat vederi se pot observa doi indivizi mascati. Au deschis mai multe birouri, se vede cum au cotrobait prin unitate, dar nu au furat decat banii care se aflau intr-un seif din biroul
directorului reprezentantei, in jur de 250.000 lei'', a declarat Eusebiu Pistru, pentru NewsIn.
Jaf dupa jaf
Explozie la combinatul Oţelul Roşu din Caraş-Severin
O explozie s-a produs
, luni noapte, la combinatul siderurgic din Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin. Un muncitor a murit, iar alţi doi au fost grav răniţi în urma deflagraţiei.
Un om şi-a pierdut viaţa şi doi sunt în stare gravă. Unul dintre cei doi răniţi a fost adus la Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Timişoara.
Starea lui de sănătate este stabilă, dar medicii sunt îngrijoraţi. A doua victimă, în vârstă de 38 de ani, urmează să ajungă şi el la spital. Se pare că a doua victimă a fost arsă pe 90% din suprafaţa corpului şi pare a avea multe şanse de supravieţuire.
Doctorul Daniela Popescu, a explicat care este situaţia celor doi muncitori: "Şanse există de supravieţuire, din acest motiv a şi fost transferat primul. Urmează şi cel de-al doilea care o să vină cu o ambulanţă de la Caransebeş. Din ce spun medicii de la spital acesta este ars pe o suprafaţă de 90%. Starea lui este critică".
Şeful de tură de 44 de ani a fost ucis, după ce o oală de 94 de tone a explodat. Conducerea combinatului nu a dat nicio declaraţie oficială, iar accidentul este anchetat pentru a fi stabilite cauzele lui.
, luni noapte, la combinatul siderurgic din Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin. Un muncitor a murit, iar alţi doi au fost grav răniţi în urma deflagraţiei.
Un om şi-a pierdut viaţa şi doi sunt în stare gravă. Unul dintre cei doi răniţi a fost adus la Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Timişoara.
Starea lui de sănătate este stabilă, dar medicii sunt îngrijoraţi. A doua victimă, în vârstă de 38 de ani, urmează să ajungă şi el la spital. Se pare că a doua victimă a fost arsă pe 90% din suprafaţa corpului şi pare a avea multe şanse de supravieţuire.
Doctorul Daniela Popescu, a explicat care este situaţia celor doi muncitori: "Şanse există de supravieţuire, din acest motiv a şi fost transferat primul. Urmează şi cel de-al doilea care o să vină cu o ambulanţă de la Caransebeş. Din ce spun medicii de la spital acesta este ars pe o suprafaţă de 90%. Starea lui este critică".
Şeful de tură de 44 de ani a fost ucis, după ce o oală de 94 de tone a explodat. Conducerea combinatului nu a dat nicio declaraţie oficială, iar accidentul este anchetat pentru a fi stabilite cauzele lui.
Muncă de Sisif: Omul care cară targa în spital
Majoritatea brancardierilor ies la pensie din motive medicale, doborâţi de o muncă de Sisif: căratul pacienţilor în braţe sau pe targă.Toată ziua îşi îndoaie spinarea sub greutatea pacienţilor. Câştigă 700 de lei pe lună plus
bacşişurile care, acum, sunt „de criză“. Este brancardierul român.
Consideraţi ultima verigă, ultima speţă a „lanţului trofic” al personalului medical, în braţele şi-n puţina lor ştiinţă stă de multe ori, atârnată de un fir de păr, viaţa pacientului. Căci ei trebuie să ştie cum să-l posteze pe targă, cum să-l transporte
şi cum să-l aşeze în pat. Fără a avea o anumită calificare, sunt primii care iau contact direct cu bolnavii.
Spitalul de urgenţă
În fiecare zi a anului, în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, de pe Şoseaua Berceni, e forfotă ca-n stup. În medie sunt 200 de prezentări pe zi la camera de gardă. Astfel, nu există zile de sărbătoare sau sfârşituri liniştite de săptămână.
Pe porţile mereu deschise, oamenii intră, păşesc dezorientaţi, întreabă cu voce gâtuită de camera de gardă, de câte un doctor „cu nume” sau de saloanele unde îşi au bolnavii. Obişnuiţi, în timp
, cu atmosfera, doctorii şi asistentele sunt singurii care mai flutură câte un zâmbet în colţul gurii. În rest, în orice salon, pe orice hol sau în oricare salon domneşte durerea sau îngrijorarea celor care stau pe la uşi.
În orice moment se consultă, se diagnostichează, se intervine, se pun perfuzii, se taie, se coase, se pun oase la loc, se operează pe creier sau pe coloană. Paturile de fier, veştejite de vreme, gem sub greutatea bolnavilor care-şi aşteaptă rândul la viaţă sau la moarte. Parcă înadins aşezat mai aproape de cer, etajul VIII al spitalului este un fel de purgatoriu al morţilor vii, al celor cu afecţiuni grave ale coloanei vertebrale, care nu se mai pot mişca. Priveliştea şi mirosul greu dau stări de leşin oricărui om sănătos care s-ar încumeta să urce până aici.
Muncă necalificată
Pe şoseaua din faţa spitalului, sirena unui echipaj SMURD vuieşte asurzitor. Toţi sunt obişnuiţi cu zgomotul, şi cei din clinică, şi locatarii din blocurile de vizavi, care nici nu mai închid ferestrele, lăsând să le intre vara în case cu tot cu vuietul sirenelor. Maşina opreşte, pompierii sar rapid, dau jos targa mobilă cu bolnavul şi-o împing pe rampa înclinată până în faţa camerei de gardă. De acolo mai departe e treaba brancardierilor. Puţini ştiu ce răspundere uriaşă stă în braţele lor. O mişcare greşită ar însemna o viaţă mai puţin.
Florin Bica, medic
primar ortoped, purtător de cuvânt al clinicii, zâmbeşte când vorbeşte despre ei: „Sunt câte doi brancardieri pe secţie, cei mai mulţi fiind la departamentul de gardă. Nu ştiu ca în România să fie o şcoală de brancardieri, ci învaţă la locul de muncă specificul fiecărei secţii, cum să ridice bolnavul etc. Aparţin personalului medical, însă, situaţi pe o scară ierarhică, ei şi infirmierele sunt la bază, pe ultimul loc, dar sunt importanţi la fel ca oricare cadru medical. Media de vârstă a celor angajaţi aici este de 30-35 de ani. Puţini ies la pensie ca brancardieri, majoritatea se reorientează sau ies pe caz de boală.“
bacşişurile care, acum, sunt „de criză“. Este brancardierul român.
Consideraţi ultima verigă, ultima speţă a „lanţului trofic” al personalului medical, în braţele şi-n puţina lor ştiinţă stă de multe ori, atârnată de un fir de păr, viaţa pacientului. Căci ei trebuie să ştie cum să-l posteze pe targă, cum să-l transporte
şi cum să-l aşeze în pat. Fără a avea o anumită calificare, sunt primii care iau contact direct cu bolnavii.
Spitalul de urgenţă
În fiecare zi a anului, în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, de pe Şoseaua Berceni, e forfotă ca-n stup. În medie sunt 200 de prezentări pe zi la camera de gardă. Astfel, nu există zile de sărbătoare sau sfârşituri liniştite de săptămână.
Pe porţile mereu deschise, oamenii intră, păşesc dezorientaţi, întreabă cu voce gâtuită de camera de gardă, de câte un doctor „cu nume” sau de saloanele unde îşi au bolnavii. Obişnuiţi, în timp
, cu atmosfera, doctorii şi asistentele sunt singurii care mai flutură câte un zâmbet în colţul gurii. În rest, în orice salon, pe orice hol sau în oricare salon domneşte durerea sau îngrijorarea celor care stau pe la uşi.
În orice moment se consultă, se diagnostichează, se intervine, se pun perfuzii, se taie, se coase, se pun oase la loc, se operează pe creier sau pe coloană. Paturile de fier, veştejite de vreme, gem sub greutatea bolnavilor care-şi aşteaptă rândul la viaţă sau la moarte. Parcă înadins aşezat mai aproape de cer, etajul VIII al spitalului este un fel de purgatoriu al morţilor vii, al celor cu afecţiuni grave ale coloanei vertebrale, care nu se mai pot mişca. Priveliştea şi mirosul greu dau stări de leşin oricărui om sănătos care s-ar încumeta să urce până aici.
Muncă necalificată
Pe şoseaua din faţa spitalului, sirena unui echipaj SMURD vuieşte asurzitor. Toţi sunt obişnuiţi cu zgomotul, şi cei din clinică, şi locatarii din blocurile de vizavi, care nici nu mai închid ferestrele, lăsând să le intre vara în case cu tot cu vuietul sirenelor. Maşina opreşte, pompierii sar rapid, dau jos targa mobilă cu bolnavul şi-o împing pe rampa înclinată până în faţa camerei de gardă. De acolo mai departe e treaba brancardierilor. Puţini ştiu ce răspundere uriaşă stă în braţele lor. O mişcare greşită ar însemna o viaţă mai puţin.
Florin Bica, medic
primar ortoped, purtător de cuvânt al clinicii, zâmbeşte când vorbeşte despre ei: „Sunt câte doi brancardieri pe secţie, cei mai mulţi fiind la departamentul de gardă. Nu ştiu ca în România să fie o şcoală de brancardieri, ci învaţă la locul de muncă specificul fiecărei secţii, cum să ridice bolnavul etc. Aparţin personalului medical, însă, situaţi pe o scară ierarhică, ei şi infirmierele sunt la bază, pe ultimul loc, dar sunt importanţi la fel ca oricare cadru medical. Media de vârstă a celor angajaţi aici este de 30-35 de ani. Puţini ies la pensie ca brancardieri, majoritatea se reorientează sau ies pe caz de boală.“
Valea Doftanei, o atracţie pentru turiştii care fug de agitaţia din staţiunile din Prahova
A fost străjerul graniţei dintre Ţara Românească şi Transilvania, pe vremea când Ardealul era sub ocupaţie austro-ungară. Pe ţinuturile ei au trecut voievozi, haiduci prădători şi s-au purtat lupte grele. Valea Doftanei, colţ de rai descoperit acum mai bine de 300 de ani de strămoşii noştri, este astăzi o atracţie pentru turiştii care fug de agitaţia din staţiunile judeţului Prahova.
La doar câţiva kilometri de Ploieşti, spre Cheia, ascunsă între munţi şi dealuri, stă impunătoare Valea Doftanei.
Valea Doftanei este ca un furnicar. De-a lungul ei, sute de turişti vin să se relaxeze la un grătar, departe de agitaţia oraşelor. La câţiva paşi însă de locul distracţiei se întinde comuna Valea Doftanei. Locul e plin de oameni gospodari care, de cum intri, te îmbie cu produsele specifice zonei.
Cine trece prin Valea Doftanei, trebuie însă să-l întâlnească pe bătrânul Mărgărit Achim. Un meşteşugar recunoscut în ţinut pentru sculpturile şi îndemânarea sa, dar mai ales pentru poveştile locului. Şi sunt multe, căci nea Achim are 102 ani. Nenea Achim a ajuns pe meleagurile Doftanei când avea cinci ani. Tatăl său, boier mare, deţinător de câmpii si chiar de munţi l-a adus pe acest tărâm. Locurile l-au cucerit defintiv.
Valea Doftanei este o aşezare dezvoltată, cu oameni harnici. În urmă cu un veac, gospodăriile erau puţine şi sărace. Localnicii stabiliţi pe aceste locuri sunt ardeleni care au fugit de jugul austro-ungar. Unii s-au stabilit în partea de sus a comunei, numită Treisteni. Oamenii au venit cu doar cu traista din Ardeal şi aşa le-a rămas numele.
La doar câţiva kilometri de Ploieşti, spre Cheia, ascunsă între munţi şi dealuri, stă impunătoare Valea Doftanei.
Valea Doftanei este ca un furnicar. De-a lungul ei, sute de turişti vin să se relaxeze la un grătar, departe de agitaţia oraşelor. La câţiva paşi însă de locul distracţiei se întinde comuna Valea Doftanei. Locul e plin de oameni gospodari care, de cum intri, te îmbie cu produsele specifice zonei.
Cine trece prin Valea Doftanei, trebuie însă să-l întâlnească pe bătrânul Mărgărit Achim. Un meşteşugar recunoscut în ţinut pentru sculpturile şi îndemânarea sa, dar mai ales pentru poveştile locului. Şi sunt multe, căci nea Achim are 102 ani. Nenea Achim a ajuns pe meleagurile Doftanei când avea cinci ani. Tatăl său, boier mare, deţinător de câmpii si chiar de munţi l-a adus pe acest tărâm. Locurile l-au cucerit defintiv.
Valea Doftanei este o aşezare dezvoltată, cu oameni harnici. În urmă cu un veac, gospodăriile erau puţine şi sărace. Localnicii stabiliţi pe aceste locuri sunt ardeleni care au fugit de jugul austro-ungar. Unii s-au stabilit în partea de sus a comunei, numită Treisteni. Oamenii au venit cu doar cu traista din Ardeal şi aşa le-a rămas numele.
Şapte drumuri naţionale şi câteva comune au dispărut de pe harta judeţului Vrancea
Şapte drumuri naţionale şi câteva comune lipsesc din harta judeţului Vrancea! Harta a fost realizată anul trecut, în 21.000 de exemplare, la comanda Consiliului Judeţean. A costat 100.000 de lei. Acum, poate fi dusă la maculatură.
Din cele 11 drumuri naţionale din judeţul Vrancea, pe hartă apar doar cele patru care purtau această titulatură şi în urmă cu 6 ani.
''Din 2003, 7 drumuri, din administrarea
drumurilor judeţene au trecut în administrarea drumurilor naţionale pe baza unor hotărâri de guvern'', a precizat Emilia Murariu Radu, şef secţie Drumuri Naţionale.
Şi mai greu de explicat este absenţa câtorva comune, printre care Soveja, una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale judeţului.
Pe cele 21.000 de exemplare ale hărţii este trecută comuna Şindrilari care, în realitate, este un sat al comunei Reghiu. Nici consilierii, nici şeful Consiliului judeţean Vrancea nu par să ştie cum a apărut această hartă.
''Nu ştiu ...Ele nu au comuna Soveja pe ele şi au drumuri naţionale care figurează ca drumuri judeţene. Păi nu, sunt drumuri naţionale alea. Ele figurează ca drumuri judeţene... Nu ştiu, scrieţi-mi şi vă răspund'', a fost reacţia preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.
Reprezentanţii firmei
care a realizat harta au refuzat să facă vreo declaraţie.
Din cele 11 drumuri naţionale din judeţul Vrancea, pe hartă apar doar cele patru care purtau această titulatură şi în urmă cu 6 ani.
''Din 2003, 7 drumuri, din administrarea
drumurilor judeţene au trecut în administrarea drumurilor naţionale pe baza unor hotărâri de guvern'', a precizat Emilia Murariu Radu, şef secţie Drumuri Naţionale.
Şi mai greu de explicat este absenţa câtorva comune, printre care Soveja, una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale judeţului.
Pe cele 21.000 de exemplare ale hărţii este trecută comuna Şindrilari care, în realitate, este un sat al comunei Reghiu. Nici consilierii, nici şeful Consiliului judeţean Vrancea nu par să ştie cum a apărut această hartă.
''Nu ştiu ...Ele nu au comuna Soveja pe ele şi au drumuri naţionale care figurează ca drumuri judeţene. Păi nu, sunt drumuri naţionale alea. Ele figurează ca drumuri judeţene... Nu ştiu, scrieţi-mi şi vă răspund'', a fost reacţia preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.
Reprezentanţii firmei
care a realizat harta au refuzat să facă vreo declaraţie.
Cei doi muncitori răniţi în explozia de la Oţelul Roşu sunt internaţi la Timişoara
Cei doi muncitori răniţi în explozia de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu, judeţul Caraş-Severin, sunt internaţi la Clinica de Arşi din Timişoara, în stare gravă, având arsuri pe suprafeţe mari ale corpului, transmite corespondentul NewsIn.
Răniţii au fost duşi iniţial la spitalul din Caransebeş, iar de acolo au fost transferaţi, cu ambulanţa, la Timişoara. Medicii sunt rezervaţi cu privire la şansele de supravieţuire ale ambilor muncitori răniţi în explozia de luni noapte de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean din Timişoara, Mihaela Pasztori, ambii sunt intubaţi, unul dintre ei are arsuri pe 90 la sută din suprafaţa corpului, iar cel de-al doilea pe jumătate din corp, însă are afectate căile respiratorii.
La Oţelul Roşu sunt aşteptaţi inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, aceştia urmând să stabilească cum s-a produs
explozia. La combinat este aşteptat şi un expert în siderurgie, care să stabilească, de asemenea, cauzele accidentului. Cel mai probabil, expertul va sosi din judeţul Mehedinţi.
Explozia a avut loc luni, în jurul orei 23.00, după ce muncitorii au introdus electrozii de încălzire într-un cuptor încins de 94 de tone. Cuptorul a explodat, iar inginerul de tură, în vârstă de 46 de ani, a murit pe loc. Alţi doi muncitori, unul în vârstă de 36 de ani şi unul de 50 de ani, au fost răniţi. Muncitorul de 36 de ani are arsuri grave pe circa 90% din suprafaţa corpului.
Un procuror a demarat o anchetă şi a emis deja două ipoteze: fie a ajuns apă în cuptorul încins în momentul introducerii electrozilor, fie muncitorii au făcut o manevră greşită.
Răniţii au fost duşi iniţial la spitalul din Caransebeş, iar de acolo au fost transferaţi, cu ambulanţa, la Timişoara. Medicii sunt rezervaţi cu privire la şansele de supravieţuire ale ambilor muncitori răniţi în explozia de luni noapte de la combinatul siderurgic din Oţelul Roşu. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean din Timişoara, Mihaela Pasztori, ambii sunt intubaţi, unul dintre ei are arsuri pe 90 la sută din suprafaţa corpului, iar cel de-al doilea pe jumătate din corp, însă are afectate căile respiratorii.
La Oţelul Roşu sunt aşteptaţi inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, aceştia urmând să stabilească cum s-a produs
explozia. La combinat este aşteptat şi un expert în siderurgie, care să stabilească, de asemenea, cauzele accidentului. Cel mai probabil, expertul va sosi din judeţul Mehedinţi.
Explozia a avut loc luni, în jurul orei 23.00, după ce muncitorii au introdus electrozii de încălzire într-un cuptor încins de 94 de tone. Cuptorul a explodat, iar inginerul de tură, în vârstă de 46 de ani, a murit pe loc. Alţi doi muncitori, unul în vârstă de 36 de ani şi unul de 50 de ani, au fost răniţi. Muncitorul de 36 de ani are arsuri grave pe circa 90% din suprafaţa corpului.
Un procuror a demarat o anchetă şi a emis deja două ipoteze: fie a ajuns apă în cuptorul încins în momentul introducerii electrozilor, fie muncitorii au făcut o manevră greşită.
Şcoala românească, o mare fabrică de angajaţi nefericiţi
eşi în maximum doi ani peste 90% dintre absolvenţii de universităţi îşi găsesc de lucru, doar 17% dintre ei sunt şi mulţumiţi de locul de muncă. Şcoala românească „nu este una producătoare de şomeri pe bandă rulantă”, aşa cum spune Traian Băsescu. Este doar o mare fabrică de angajaţi nemulţumiţi de locul de muncă. Cel puţin aşa arată un studiu realizat în premieră în România de Centrul Educaţia 2000+ (unul dintre cele mai importante centre de politici şi consultanţă în domeniul educaţiei), cu sprijinul unor experţi de la firma
britanică „Mott MacDonald”.
Astfel, potrivit cercetării al cărei beneficiar este - printr-un program
european - Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absol venţii de studii superioare îşi găsesc un job în maximum doi ani de la terminarea facultăţii, însă doar 17% sunt şi mulţumiţi de locul lor de muncă.
Mult prea mulţi jurişti
Cercetarea, realizată pe un eşantion reprezentativ de absolvenţi, angajatori, repre zen tanţi ai agenţiilor de recrutare a forţei de muncă şi ai asociaţiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piaţa muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit acesteia, nu doar absolvenţii sunt nemulţumiţi. Şi angajatorii au o serie de probleme legate de prestaţia acestora la pri mul lor job şi acuză cel mai frecvent faptul că tinerii nu ştiu să aplice în practică ceea ce au învăţat.
Reproşurile şefului accentuează apoi nemulţumirea fostului student faţă de şcoala pe care a urmat-o. „Sunt rarisime cazurile în care un absolvent nimereşte un job şi acela este jobul pe care şi l-a dorit, de aceea satisfacţia absolvenţilor faţă de studiile pe care le-au făcut este într-un trend descrescător. Există astfel şi problema conţinutului formării - ce ştiu aceşti tineri să facă după finalizarea studiilor”, este explicaţia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.
O altă problemă care îngreunează găsirea primului serviciu este şi supraoferta de candidaţi care duce la suprasaturarea pieţei. „La ştiinţe juridice, de exemplu, avem la fiecare jumătate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel că numărul anual de absolvenţi este de 9.000-10.000, în condiţiile în care piaţa nu poate absorbi de cât 2.000-2.500. Pregătim de patru ori mai mult decât avem nevoie”, a mai explicat profesorul.
britanică „Mott MacDonald”.
Astfel, potrivit cercetării al cărei beneficiar este - printr-un program
european - Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absol venţii de studii superioare îşi găsesc un job în maximum doi ani de la terminarea facultăţii, însă doar 17% sunt şi mulţumiţi de locul lor de muncă.
Mult prea mulţi jurişti
Cercetarea, realizată pe un eşantion reprezentativ de absolvenţi, angajatori, repre zen tanţi ai agenţiilor de recrutare a forţei de muncă şi ai asociaţiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piaţa muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit acesteia, nu doar absolvenţii sunt nemulţumiţi. Şi angajatorii au o serie de probleme legate de prestaţia acestora la pri mul lor job şi acuză cel mai frecvent faptul că tinerii nu ştiu să aplice în practică ceea ce au învăţat.
Reproşurile şefului accentuează apoi nemulţumirea fostului student faţă de şcoala pe care a urmat-o. „Sunt rarisime cazurile în care un absolvent nimereşte un job şi acela este jobul pe care şi l-a dorit, de aceea satisfacţia absolvenţilor faţă de studiile pe care le-au făcut este într-un trend descrescător. Există astfel şi problema conţinutului formării - ce ştiu aceşti tineri să facă după finalizarea studiilor”, este explicaţia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.
O altă problemă care îngreunează găsirea primului serviciu este şi supraoferta de candidaţi care duce la suprasaturarea pieţei. „La ştiinţe juridice, de exemplu, avem la fiecare jumătate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel că numărul anual de absolvenţi este de 9.000-10.000, în condiţiile în care piaţa nu poate absorbi de cât 2.000-2.500. Pregătim de patru ori mai mult decât avem nevoie”, a mai explicat profesorul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
