Şcoala românească, o mare fabrică de angajaţi nefericiţi

eşi în maximum doi ani peste 90% dintre absolvenţii de universităţi îşi găsesc de lucru, doar 17% dintre ei sunt şi mulţumiţi de locul de muncă. Şcoala românească „nu este una producătoare de şomeri pe bandă rulantă”, aşa cum spune Traian Băsescu. Este doar o mare fabrică de angajaţi nemulţumiţi de locul de muncă. Cel puţin aşa arată un studiu realizat în premieră în România de Centrul Educaţia 2000+ (unul dintre cele mai importante centre de politici şi consultanţă în domeniul educaţiei), cu sprijinul unor experţi de la firma
britanică „Mott MacDonald”.

Astfel, potrivit cercetării al cărei beneficiar este - printr-un program
european - Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), peste 90% dintre absol venţii de studii superioare îşi găsesc un job în maximum doi ani de la terminarea facultăţii, însă doar 17% sunt şi mulţumiţi de locul lor de muncă.

Mult prea mulţi jurişti

Cercetarea, realizată pe un eşantion reprezentativ de absolvenţi, angajatori, repre zen tanţi ai agenţiilor de recrutare a forţei de muncă şi ai asociaţiilor profesionale, a evaluat impactul pe care-l au pe piaţa muncii studiile universitare din patru domenii: Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit acesteia, nu doar absolvenţii sunt nemulţumiţi. Şi angajatorii au o serie de probleme legate de prestaţia acestora la pri mul lor job şi acuză cel mai frecvent faptul că tinerii nu ştiu să aplice în practică ceea ce au învăţat.

Reproşurile şefului accentuează apoi nemulţumirea fostului student faţă de şcoala pe care a urmat-o. „Sunt rarisime cazurile în care un absolvent nimereşte un job şi acela este jobul pe care şi l-a dorit, de aceea satisfacţia absolvenţilor faţă de studiile pe care le-au făcut este într-un trend descrescător. Există astfel şi problema conţinutului formării - ce ştiu aceşti tineri să facă după finalizarea studiilor”, este explicaţia prof. univ. dr. Mihai Korka, team leader al proiectului.

O altă problemă care îngreunează găsirea primului serviciu este şi supraoferta de candidaţi care duce la suprasaturarea pieţei. „La ştiinţe juridice, de exemplu, avem la fiecare jumătate de milion de locuitori o Facultate de Drept, astfel că numărul anual de absolvenţi este de 9.000-10.000, în condiţiile în care piaţa nu poate absorbi de cât 2.000-2.500. Pregătim de patru ori mai mult decât avem nevoie”, a mai explicat profesorul.