Acer se pare ca pregateste un sistem de gaming bazat pe PC
si folosind standarde deschise.
Al treilea producator mondial de PC-uri
, compania taiwaneza Acer, a anuntat ca in acest an va incepe sa produca sisteme desktop sub brandul propriu, Acer. Desktop-urile reprezinta deja 30% din productia de PC-uri de la Acer, dar acestea sunt facute pentru alti producatori cu nume.
Cu aceasta ocazie, James T. Wong, vicepresedinte al companiei, a dezvaluit intr-un interviu pentru site-ul Betanews ca Acer are in vedere si un sistem dedicat jocurilor si bazat pe standarde deschise.
“Daca ne uitam la masinile de gaming aflate pe piata - cele de la Nintendo, Xbox, etc - constatam ca acestea sunt sisteme proprietare, inchise,” a spus Wong. Pe langa o deschidere catre standardele in vigoare (probabil cele definite de nou creata PC Gaming Alliance ?), o astfel de masina
sau consola de jocuri bazata pe PC de la Acer ar urma sa ofere si aplicatii noi si inovative, precum si design-uri diferite de PC-urile si consolele traditionale.
Ramane de vazut daca intentia Acer se va materializa si daca un astfel de consola/PC de gaming va avea succes pe o piata a consolelor extrem de concurentiala si de inversunata.
joi, 26 martie 2009
Epic Games se alătură celor de la Valve şi IdSoftware
Platforma de distribuţie a jocurilor online , Steam, a devenit, una dintre cele mai mari reţele de distribuţie de jocuri la nivel global. Şi asta se datorează în mare măsură celor de la Valve care au reuşit să coopteze un alt nume greu din această piaţă, Id Software. Şi, mai nou cei de la Epic Games au intrat şi ei în această reţea de distribuţie, cu binecunoscuta franchiză Unreal Tournament.
Steam oferă întreaga serie Unreal Tournament, serie ce conţine Unreal Gold, Unreal II: The Awakening pentru single-player, Unreal Tournament, UT2004 şi noul Unreal Tournament III. Având în vedere că preţul acestui pachet, 53.95 dolari, este mai mic decât preţul standard pentru Unreal Tournament III, oferta se dovedeşte a fi una foarte tentantă. Şi totuşi, oferta este valabilă doar până săptămâne următoare, când noul preţ va fi de 59.95 dolari.
Succesul platformei Steam a atras şi va mai atrage, fără îndoială, şi alţi mari producători de jocuri. Sistemul digital pus la punct de cei de la Valve se dovedeşte a fi o soluţie excelentă pentru a combate pirateria. Şi un bun argument în acest sens este faptul că atât Epic Games, cât şi Id Software s-au alăturat la acest sistem
de distribuţie digital.
Steam oferă întreaga serie Unreal Tournament, serie ce conţine Unreal Gold, Unreal II: The Awakening pentru single-player, Unreal Tournament, UT2004 şi noul Unreal Tournament III. Având în vedere că preţul acestui pachet, 53.95 dolari, este mai mic decât preţul standard pentru Unreal Tournament III, oferta se dovedeşte a fi una foarte tentantă. Şi totuşi, oferta este valabilă doar până săptămâne următoare, când noul preţ va fi de 59.95 dolari.
Succesul platformei Steam a atras şi va mai atrage, fără îndoială, şi alţi mari producători de jocuri. Sistemul digital pus la punct de cei de la Valve se dovedeşte a fi o soluţie excelentă pentru a combate pirateria. Şi un bun argument în acest sens este faptul că atât Epic Games, cât şi Id Software s-au alăturat la acest sistem
de distribuţie digital.
VIA Tehnologies, la un pas de a fi preluată de NVIDIA
După ce a achiziţionat AGEIA, în urmă cu o lună şi jumătate, compania americană NVIDIA este, se pare, în plin sezon de expansiune. Însă, acum este vorba despre o companie cu tradiţie de mai bine de 20 de ani în producţia de procesoare
, plăci de bază, chipset-uri, memorii, şi anume VIA Technologies. Conform zvonurilor apărute în presă, tranzacţia a intrat, momentan, într-un colaps, întrucât preţul cerut de taiwanezii (care încă nu se cunoaşte) este mult prea mare pentru compania americană.
NVIDIA a purtat numeroase discuţii legate de realizarea unei alianţe strategice, de preluarea doar a diviziei de procesoare şi nu în ultimul rând de o preluare a întregii companii. Având în vedere că VIA este în pierdere, este de aşteptat ca oficialii companiei să reia negocierile, însă la un preţ ce ar putea fi acceptat de cei de la NVIDIA.
Compania taiwaneză VIA a negat acesta zvonuri, şi ba mai mult, a anunţat că intenţionează să reducă capitalul social pentru a redresa compania. De asemenea, oficialii celor de la VIA au menţionat că principalele divizii ale companiei sunt cele de procesoare şi chipset-uri pentru arhitectura x86, divizii de care nu intenţionează să se despartă. Totuşi, cum redresarea unei companii de mari dimensiuni este mai dificilă decât pare, este foarte probabil ca achiziţia să aibă loc într-un timp nu foarte lung ...
, plăci de bază, chipset-uri, memorii, şi anume VIA Technologies. Conform zvonurilor apărute în presă, tranzacţia a intrat, momentan, într-un colaps, întrucât preţul cerut de taiwanezii (care încă nu se cunoaşte) este mult prea mare pentru compania americană.
NVIDIA a purtat numeroase discuţii legate de realizarea unei alianţe strategice, de preluarea doar a diviziei de procesoare şi nu în ultimul rând de o preluare a întregii companii. Având în vedere că VIA este în pierdere, este de aşteptat ca oficialii companiei să reia negocierile, însă la un preţ ce ar putea fi acceptat de cei de la NVIDIA.
Compania taiwaneză VIA a negat acesta zvonuri, şi ba mai mult, a anunţat că intenţionează să reducă capitalul social pentru a redresa compania. De asemenea, oficialii celor de la VIA au menţionat că principalele divizii ale companiei sunt cele de procesoare şi chipset-uri pentru arhitectura x86, divizii de care nu intenţionează să se despartă. Totuşi, cum redresarea unei companii de mari dimensiuni este mai dificilă decât pare, este foarte probabil ca achiziţia să aibă loc într-un timp nu foarte lung ...
Mischie şi Morega se bălăcăresc printre „behăituri” şi „răgete”
Doi lideri de partid cu o notorietate destul de mare în judeţul Gorj, Nicolae Mischie şi Dan Ilie Morega, se acuză reciproc, după ce ani de zile au adoptat politica noncombat. Au ajuns acum, în mod ilar, să spună care behăie sau rage mai tare. Atacul asupra lui Dan Ilie Morega, promovat de Mischie, vine exact când liderul liberal se află pe patul spitalului.
Liderul PNG Gorj, Nicolae Mischie, le-a comunicat, ieri, într-o conferinţă de presă, procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie că îl pot angaja ca şi colaborator în anchetele care îl vizează pe liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega.
Mischie a declarat că, deşi doreşte o campanie
electorală curată, poate oricând să scoată şi să prezinte dosare despre Morega, iar dacă va fi „nevoit” va putea să dea o mână de ajutor procurorilor anticorupţie. „Eu nu behăi aşa cum rage el. Eu i-am luat apărarea când alţii au încercat să îl facă noul baron de Gorj pentru că m-am gândit că e conjudeţeanul meu. Dacă nu încetează însă, s-ar putea să scoatem noi toate dosarele cu el, de când era magazioner la garajul PCR. Eu ştiu unde a greşit Morega şi aş putea să le uşurez munca procurorilor. Nu banii
pentru partid sunt problema lui, ci altele”, a spus Mischie.
Din spital, răspunde acuzaţiilor!
Replica lui Morega:
Mischie îi preamărea pe foştii comunişti
Preşedintele Partidului Noua Generaţie (PNG) Gorj, Nicolae Mischie, l-a atacat, în conferinţa de presă, cu afirmaţii de tip bumerang pe preşedintele PNL Gorj, Dan Ilie Morega. Replica din partea lui Dan Ilie Morega nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Deşi se afla în spital la Bucureşti, Morega a afirmat că „eu chiar îl rog pe Mischie să îi ajute pe cei de la DNA. Nu are ce să le arate, pentru că eu mă ştiu curat. Când am lucrat la garajele PCR aveam 21 de ani şi nici nu terminasem facultatea, prin urmare tot ceea ce spune Mischie în acest sens este o diversiune ieftină. Eu am fost economist şi am lucrat numai în domeniul în care am fost pregătit. Niciodată nu am fost secretar cu propaganda comunistă cum a fost Nicolae Mischie în comuna Godineşti sau preşedinte al Consiliului de Cultură şi Educaţie Socialistă la municipiul Târgu-Jiu unde îi preamărea pe toţi”.
Dacă preşedintele la nivel naţional al PNG, George Becali, înţelege prin „Noua Generaţie” reactivarea unor foşti comunişti sau baroni locali de teapa lui Mischie, înseamnă că întreaga platformă-program a formaţiunii politice pe care o conduce se bazează pe demagogie şi manipulare grosolană a electoratului.
(L.F.)
Liderul PNL Gorj Dan Ilie Morega, internat la Spitalul Universitar din Bucureşti, a declarat la rândul său că Mischie „vorbeşte de funie în casa spânzuratului”. Morega are probleme la ficat
, la pancreas şi la colon
, astfel că este nevoit să rămână sub supraveghere medicală o perioadă mai lungă de timp. El a spus că nu ştie cât timp va sta internat, însă a apreciat ca va fi vorba despre cel puţin o săptămână.
Nicolae Mischie şi Dan Ilie Morega se află cercetaţi de DNA în diferite dosare de corupţie, fiecare având pe rol mai multe procese. Mischie a primit o condamnare de patru ani de închisoare, sub acuzaţia de trafic de influenţă, sentinţa nefiind definitivă. Sentinţa a fost dată, în iulie 2007, de Tribunalul Gorj, iar dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Timişoara, unde cauza a fost strămutată la solicitarea lui Mischie.
În cazul lui Morega, DNA a început cercetările după ce în presă a apărut, în primăvara lui 2007, o înregistrare de la o şedinţă a PNL Gorj, în care Morega cerea sume de bani pentru campania electorală de la şefii liberali.
Şi alţi inculpaţi
Astăzi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează ca magistraţii să se pronunţe asupra cererii de strămutare solicitată de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul lui Dan Ilie Morega.
Procurorii anticorupţie au solicitat ca procesul să fie judecat la oricare altă instanţă din ţară, pentru că Morega i-ar putea influenţa pe magistraţii gorjeni.
În dosarul „Bani pentru partid”, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Printre ele se află trei funcţionari de la Sistemul
de Gospodărire a Apelor Gorj şi primarul din comuna Baia de Fier, Constantin Mihuţescu.
Legat de cei doi lideri, şi Dan Ilie Morega şi Nicolae Mischie doresc, alături de alţi candidaţi, să-şi dispute locul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Gorj. Probabil că de aici a început şi lupta politică dintre ei.
În orice caz, o luptă murdară, aşa cum au vrut-o democraţii. Cu acuzaţii penale, cu trimiteri în judecată şi atacuri chiar şi atunci când persoanele atacate se află în suferinţă. Nici Nicolae Mischie nu stă grozav cu sănătatea. În perioada în care a fost arestat pentru cinci zile, medicii au precizat clar că sănătatea fostului lider al PSD Gorj este una precară.
Liderul PNG Gorj, Nicolae Mischie, le-a comunicat, ieri, într-o conferinţă de presă, procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie că îl pot angaja ca şi colaborator în anchetele care îl vizează pe liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega.
Mischie a declarat că, deşi doreşte o campanie
electorală curată, poate oricând să scoată şi să prezinte dosare despre Morega, iar dacă va fi „nevoit” va putea să dea o mână de ajutor procurorilor anticorupţie. „Eu nu behăi aşa cum rage el. Eu i-am luat apărarea când alţii au încercat să îl facă noul baron de Gorj pentru că m-am gândit că e conjudeţeanul meu. Dacă nu încetează însă, s-ar putea să scoatem noi toate dosarele cu el, de când era magazioner la garajul PCR. Eu ştiu unde a greşit Morega şi aş putea să le uşurez munca procurorilor. Nu banii
pentru partid sunt problema lui, ci altele”, a spus Mischie.
Din spital, răspunde acuzaţiilor!
Replica lui Morega:
Mischie îi preamărea pe foştii comunişti
Preşedintele Partidului Noua Generaţie (PNG) Gorj, Nicolae Mischie, l-a atacat, în conferinţa de presă, cu afirmaţii de tip bumerang pe preşedintele PNL Gorj, Dan Ilie Morega. Replica din partea lui Dan Ilie Morega nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Deşi se afla în spital la Bucureşti, Morega a afirmat că „eu chiar îl rog pe Mischie să îi ajute pe cei de la DNA. Nu are ce să le arate, pentru că eu mă ştiu curat. Când am lucrat la garajele PCR aveam 21 de ani şi nici nu terminasem facultatea, prin urmare tot ceea ce spune Mischie în acest sens este o diversiune ieftină. Eu am fost economist şi am lucrat numai în domeniul în care am fost pregătit. Niciodată nu am fost secretar cu propaganda comunistă cum a fost Nicolae Mischie în comuna Godineşti sau preşedinte al Consiliului de Cultură şi Educaţie Socialistă la municipiul Târgu-Jiu unde îi preamărea pe toţi”.
Dacă preşedintele la nivel naţional al PNG, George Becali, înţelege prin „Noua Generaţie” reactivarea unor foşti comunişti sau baroni locali de teapa lui Mischie, înseamnă că întreaga platformă-program a formaţiunii politice pe care o conduce se bazează pe demagogie şi manipulare grosolană a electoratului.
(L.F.)
Liderul PNL Gorj Dan Ilie Morega, internat la Spitalul Universitar din Bucureşti, a declarat la rândul său că Mischie „vorbeşte de funie în casa spânzuratului”. Morega are probleme la ficat
, la pancreas şi la colon
, astfel că este nevoit să rămână sub supraveghere medicală o perioadă mai lungă de timp. El a spus că nu ştie cât timp va sta internat, însă a apreciat ca va fi vorba despre cel puţin o săptămână.
Nicolae Mischie şi Dan Ilie Morega se află cercetaţi de DNA în diferite dosare de corupţie, fiecare având pe rol mai multe procese. Mischie a primit o condamnare de patru ani de închisoare, sub acuzaţia de trafic de influenţă, sentinţa nefiind definitivă. Sentinţa a fost dată, în iulie 2007, de Tribunalul Gorj, iar dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Timişoara, unde cauza a fost strămutată la solicitarea lui Mischie.
În cazul lui Morega, DNA a început cercetările după ce în presă a apărut, în primăvara lui 2007, o înregistrare de la o şedinţă a PNL Gorj, în care Morega cerea sume de bani pentru campania electorală de la şefii liberali.
Şi alţi inculpaţi
Astăzi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează ca magistraţii să se pronunţe asupra cererii de strămutare solicitată de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul lui Dan Ilie Morega.
Procurorii anticorupţie au solicitat ca procesul să fie judecat la oricare altă instanţă din ţară, pentru că Morega i-ar putea influenţa pe magistraţii gorjeni.
În dosarul „Bani pentru partid”, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Printre ele se află trei funcţionari de la Sistemul
de Gospodărire a Apelor Gorj şi primarul din comuna Baia de Fier, Constantin Mihuţescu.
Legat de cei doi lideri, şi Dan Ilie Morega şi Nicolae Mischie doresc, alături de alţi candidaţi, să-şi dispute locul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Gorj. Probabil că de aici a început şi lupta politică dintre ei.
În orice caz, o luptă murdară, aşa cum au vrut-o democraţii. Cu acuzaţii penale, cu trimiteri în judecată şi atacuri chiar şi atunci când persoanele atacate se află în suferinţă. Nici Nicolae Mischie nu stă grozav cu sănătatea. În perioada în care a fost arestat pentru cinci zile, medicii au precizat clar că sănătatea fostului lider al PSD Gorj este una precară.
Un proces de 40 milioane euro
Situatie extraordinara la una din cele mai mari fabrici din Iasi. Un grup de 11 societati comerciale au reusit sa obtina in instanta insolventa societatii iesene. Este un pas premergator falimentului, care ar putea fi decis de judecatori. Conducerea combinatului iesean a facut recurs la hotarirea instantei. Reprezentantii Fiscului au intrat „pe fir“ si au cerut si ei, recent, in instanta declansarea procesului de insolventa. Decizia judecatorilor va fi decisiva pentru viitorul combinatului.
Soarta Fortus a ajuns la mina judecatorilor. Ani buni, Fiscul, bancile cit si diversi creditori au batut la portile societatii pentru a-si recupera datoriile colosale, de ordinul zecilor de milioane de euro. Insa, in zadar. Ultima solutie aleasa de acestia a fost cererea de deschidere a insolventei. Pe lista creditorilor inaintata sectiei comerciale a Tribunalului Iasi s-au inscris in prima faza nu mai putin de zece societati, plus
Banca Comerciala Romana (BCR). In total, cei 11 creditori au cerut insolventa fabricii iesene pentru aproape circa 6 milioane lei. Adica peste 1,5 milioane euro. In cursul saptaminii trecute, judecatorul sindic a dat si sentinta: deschiderea procedurii de insolventa. Aceasta a fost insa contestata de reprezentantii Fortus. In schimb, cel mai mare creditor al fabricii iesene, Fiscul, a cerut si el insolventa fabricii abia in cursul saptaminii trecute. Suma pe care o are de recuperat Fiscul de la fabrica ieseana se ridica la 150 milioane lei, adica peste 40 de milioane de euro. "Judecatorul sindic a decis deschiderea procedurii de insolventa in cazul Fortus. Astazi (n.r. - ieri), Fortus a facut recurs si dosarul a fost trimis catre Curtea de Apel pentru judecare. Sint mai multe societati implicate in acest dosar, iar saptamina trecuta ANAF (Agentia Nationala de Administrare
Fiscala) a cerut deschiderea procedurii de insolventa", ne-a declarat Maria Luca, din cadrul biroului judecatorului sindic al Tribunalului Iasi, sectia Comerciala.
Directorul nu e de gasit
"Acest dosar este deschis inca de anul trecut. Nu sintem numai noi. Sint mai multe firme care au de recuperat bani de la Fortus. Nu conteaza suma pe care o avem de recuperat. Important este ca am avut un contract pe care nu l-au respectat si noi trebuie sa ne recuperam banii", ne-a declarat directorul unei firme din domeniul serviciilor care a cerut insolventa Fortus si care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Contactat in repetate rinduri de reporterii "Ziarului de Iasi", directorul fabricii iesene, Gheorghe Chisca, nu a raspuns la telefon pentru a comenta situatia in care a ajuns societatea pe care o conduce. Mai mult de atit, acesta isi inchidea telefonul de fiecare data dupa ce era contactat. "Domnul director este plecat in fabrica. Lasati un numar de telefon si cind se va intoarce ii voi comunica si o sa va sune", ne-a transmis si secretara directorului Fortus. Acest lucru nu s-a intimplat insa.
Planurile sindicatului
Soarta in care a ajuns fostul combinat de utilaj greu a pus pe ginduri sindicatul. "Stim despre aceasta situatie. S-a depus astazi (n.r. - ieri) recurs. Oricum, cu firmele
implicate in dosar s-a rezolvat problema in mare masura. Fortus a achitat catre acestea aproximativ doua milioane lei. A mai ramas BCR, unde Fortus mai are de platit circa un milion de euro. Este vorba despre un credit mai vechi, din 2004, care a fost achitat partial si la care s-au adunat penalitati", a detaliat Dumitru Mihailuc, liderul de sindicat al fabricii iesene. Potrivit acestuia, Fortus ar putea achita in perioada urmatoare si datoriile catre BCR. "Asa cum s-au gasit solutii pentru rezolvarea problemelor cu acele firme, asa s-ar putea face si cu BCR. Insa, problema cea mai mare o reprezinta Fiscul, care a cerut saptamina trecuta deschiderea procedurii de insolventa. Aici e destul de greu de rezolvat problema deoarece datoriile se ridica la 150 milioane lei. Daca judecatorul sindic va aproba cererea Fiscului, atunci situatia se va complica", a precizat Mihailuc.
"Fabrica are contracte"
Sperantele sindicatului fabricii iesene se pun pe seama stergerii datoriilor istorice pe care Fortus le are catre stat. "Acum sintem in proces cu ANAF pentru punerea in aplicare a ordinelor comune care vizeaza stergerea a peste 100 de milioane de lei din datoriile pe care fabrica le are catre stat, asa cum s-a promis in momentul privatizarii. Daca nu se va rezolva aceasta situatie si se va deschide procedura de insolventa, atunci vom propune un plan de reorganizare, care sa vizeze in special vinzarea a cel putin 50 de hectare de teren, pentru a obtine bani sa platim datoriile. Fabrica are contracte si isi poate desfasura activitatea si pe o suprafata mai mica", a precizat Mihaliuc. Mai mult de atit, sindicatul a aluat in calcul si o varianta limita. "In cazul in care inevitabil se va ajunge la falimentul fabricii nu ne ramine decit sa ne inscriem la masa credala ca si creditori. Conform contractului colectiv de munca, angajatii trebuie sa primeasca salarii compensatorii, care s-ar ridica in total la circa 15 milioane de euro", a incheiat liderul de sindicat al Fortus.
Ce inseamna insolventa?
Dupa cum explica expertul contabil si lichidatorul judiciar Mihai Motrescu, odata cu deschiderea procedurii de insolventa se vor parcurge mai multe etape ce pot avea atit rezultate pozitive, dar in aceeasi masura si negative. "Insolventa este o noua denumire pentru termenul «faliment». O fabrica intra in insolventa cind are datorii foarte mari si pe care nu le poate plati. In acest caz, la deschiderea procedurii de insolventa se numeste un administrator judiciar, care va conduce fabrica pe o perioada de maxim trei ani, in care va incerca sa achite datoriile catre creditori prin doua variante. Prima este intocmirea unui plan de redresare a fabricii. Daca acesta nu merge, sau daca administratorul judiciar constata ca nu se mai poate face nimic, se va trece la a doua varianta: falimentul societatii", a explicat Motrescu.
Soarta Fortus a ajuns la mina judecatorilor. Ani buni, Fiscul, bancile cit si diversi creditori au batut la portile societatii pentru a-si recupera datoriile colosale, de ordinul zecilor de milioane de euro. Insa, in zadar. Ultima solutie aleasa de acestia a fost cererea de deschidere a insolventei. Pe lista creditorilor inaintata sectiei comerciale a Tribunalului Iasi s-au inscris in prima faza nu mai putin de zece societati, plus
Banca Comerciala Romana (BCR). In total, cei 11 creditori au cerut insolventa fabricii iesene pentru aproape circa 6 milioane lei. Adica peste 1,5 milioane euro. In cursul saptaminii trecute, judecatorul sindic a dat si sentinta: deschiderea procedurii de insolventa. Aceasta a fost insa contestata de reprezentantii Fortus. In schimb, cel mai mare creditor al fabricii iesene, Fiscul, a cerut si el insolventa fabricii abia in cursul saptaminii trecute. Suma pe care o are de recuperat Fiscul de la fabrica ieseana se ridica la 150 milioane lei, adica peste 40 de milioane de euro. "Judecatorul sindic a decis deschiderea procedurii de insolventa in cazul Fortus. Astazi (n.r. - ieri), Fortus a facut recurs si dosarul a fost trimis catre Curtea de Apel pentru judecare. Sint mai multe societati implicate in acest dosar, iar saptamina trecuta ANAF (Agentia Nationala de Administrare
Fiscala) a cerut deschiderea procedurii de insolventa", ne-a declarat Maria Luca, din cadrul biroului judecatorului sindic al Tribunalului Iasi, sectia Comerciala.
Directorul nu e de gasit
"Acest dosar este deschis inca de anul trecut. Nu sintem numai noi. Sint mai multe firme care au de recuperat bani de la Fortus. Nu conteaza suma pe care o avem de recuperat. Important este ca am avut un contract pe care nu l-au respectat si noi trebuie sa ne recuperam banii", ne-a declarat directorul unei firme din domeniul serviciilor care a cerut insolventa Fortus si care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Contactat in repetate rinduri de reporterii "Ziarului de Iasi", directorul fabricii iesene, Gheorghe Chisca, nu a raspuns la telefon pentru a comenta situatia in care a ajuns societatea pe care o conduce. Mai mult de atit, acesta isi inchidea telefonul de fiecare data dupa ce era contactat. "Domnul director este plecat in fabrica. Lasati un numar de telefon si cind se va intoarce ii voi comunica si o sa va sune", ne-a transmis si secretara directorului Fortus. Acest lucru nu s-a intimplat insa.
Planurile sindicatului
Soarta in care a ajuns fostul combinat de utilaj greu a pus pe ginduri sindicatul. "Stim despre aceasta situatie. S-a depus astazi (n.r. - ieri) recurs. Oricum, cu firmele
implicate in dosar s-a rezolvat problema in mare masura. Fortus a achitat catre acestea aproximativ doua milioane lei. A mai ramas BCR, unde Fortus mai are de platit circa un milion de euro. Este vorba despre un credit mai vechi, din 2004, care a fost achitat partial si la care s-au adunat penalitati", a detaliat Dumitru Mihailuc, liderul de sindicat al fabricii iesene. Potrivit acestuia, Fortus ar putea achita in perioada urmatoare si datoriile catre BCR. "Asa cum s-au gasit solutii pentru rezolvarea problemelor cu acele firme, asa s-ar putea face si cu BCR. Insa, problema cea mai mare o reprezinta Fiscul, care a cerut saptamina trecuta deschiderea procedurii de insolventa. Aici e destul de greu de rezolvat problema deoarece datoriile se ridica la 150 milioane lei. Daca judecatorul sindic va aproba cererea Fiscului, atunci situatia se va complica", a precizat Mihailuc.
"Fabrica are contracte"
Sperantele sindicatului fabricii iesene se pun pe seama stergerii datoriilor istorice pe care Fortus le are catre stat. "Acum sintem in proces cu ANAF pentru punerea in aplicare a ordinelor comune care vizeaza stergerea a peste 100 de milioane de lei din datoriile pe care fabrica le are catre stat, asa cum s-a promis in momentul privatizarii. Daca nu se va rezolva aceasta situatie si se va deschide procedura de insolventa, atunci vom propune un plan de reorganizare, care sa vizeze in special vinzarea a cel putin 50 de hectare de teren, pentru a obtine bani sa platim datoriile. Fabrica are contracte si isi poate desfasura activitatea si pe o suprafata mai mica", a precizat Mihaliuc. Mai mult de atit, sindicatul a aluat in calcul si o varianta limita. "In cazul in care inevitabil se va ajunge la falimentul fabricii nu ne ramine decit sa ne inscriem la masa credala ca si creditori. Conform contractului colectiv de munca, angajatii trebuie sa primeasca salarii compensatorii, care s-ar ridica in total la circa 15 milioane de euro", a incheiat liderul de sindicat al Fortus.
Ce inseamna insolventa?
Dupa cum explica expertul contabil si lichidatorul judiciar Mihai Motrescu, odata cu deschiderea procedurii de insolventa se vor parcurge mai multe etape ce pot avea atit rezultate pozitive, dar in aceeasi masura si negative. "Insolventa este o noua denumire pentru termenul «faliment». O fabrica intra in insolventa cind are datorii foarte mari si pe care nu le poate plati. In acest caz, la deschiderea procedurii de insolventa se numeste un administrator judiciar, care va conduce fabrica pe o perioada de maxim trei ani, in care va incerca sa achite datoriile catre creditori prin doua variante. Prima este intocmirea unui plan de redresare a fabricii. Daca acesta nu merge, sau daca administratorul judiciar constata ca nu se mai poate face nimic, se va trece la a doua varianta: falimentul societatii", a explicat Motrescu.
O nouă staţiune: Mamaia Nord
Investitorii de pe litoralul românesc au luat-o înaintea strategiilor guvernamentale de dezvoltare a turismului. Fără tam-tamul politic specific, între Mamaia şi Năvodari creşte, văzând cu ochii, o nouă staţiune, Mamaia Nord, care are şanse să devină un punct de atracţie al litoralului românesc.
Deja, numeroşi politicieni sau oameni de afaceri au cumpărat vile sau apartamente în zonă.
Harta litoralului românesc s-a modificat continuu în ultimii ani, mai ales în zona de nord. Practic, Mamaia şi Năvodari, pe cordonul dintre Marea Neagră şi lacul Siutghiol, sunt acum strâns unite. De-o parte şi de alta a şoselei care face legătura între Mamaia şi tabăra de copii de la Năvodari s-au ridicat blocuri de locuinţe, complexuri hoteliere, vile private şi cartiere de lux.
„Zona cunoaşte o dezvoltare fabuloasă“
„Acum câţiva ani, aici nu erau decât două-trei campinguri. Acum, zona cunoaşte o dezvoltare fabuloasă“, ne-a declarat Cristian Pândichi, directorul unei firme de construcţii care a ridicat lângă plaja din Năvodari un bloc cu şase niveluri şi are un altul în construcţie.
Apartamentele sunt foarte mari, de la 113 la 160 de metri pătraţi, iar liftul „dă“ direct în cameră. Preţul pe metrul pătrat pleacă de la 900 de euro şi ajunge la 1.250 de euro. Chiar după barierele din capătul de nord al staţiunii Mamaia au apărut peste noapte, aproape de malul mării, mai multe blocuri de locuinţe cu aproape 400 de apartamente.
„Jumătate sunt gata şi sunt deja cumpărate cu preţuri între 950 şi 1.400 de euro pe metrul pătrat de construcţie plus
TVA“, spune investitorul Constantin Zelca. Apartamentele lui au între 80 şi 150 de metri pătraţi. Investitorii de la Năvodari sunt privilegiaţi deoarece plătesc taxe şi impozite mai mici decât în Constanţa, drept care aici se construiesc de zor unităţi hoteliere cu grad de confort maxim, dar cu tarife de cazare mai mici decât în Mamaia. Mai la sud de blocul în care are apartament şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, acelaşi proprietar al hotelului Perla Majestic, Mohammad Murad, a ridicat şapte blocuri identice, de câte 7 etaje. Metrul pătrat de construcţie costă aici de la 1.250 la 1.500 de euro.
CARTIERUL PERFECT
Vile de un milion de euro în complexul „Maria Regia“
În apropiere de vechiul restaurant Hanul Piraţilor, în Mamaia Sat, s-a ridicat pe malul mării complexul „Maria Regia“. Construit ca un cartier cu locuinţe luxoase, complexul se întinde pe 7,5 hectare, este împrejmuit cu gard înalt din beton şi păzit de o firmă
a investitorilor. „Maria Regia“ a fost proiectat de un arhitect care a lucrat în Spania şi în Franţa şi aparţine omului de afaceri Nicolae Moga, asociat cu fostul prefect de Brăila Mihai Manea.
În incintă, aliniate ca la carte şi despărţite de alei şi trotuare cu casete florale, sunt construite 46 de vile pΣ1. Fiecare vilă are în jur de 400 de metri pătraţi suprafaţă construită şi 1.000 de metri pătraţi de curte gazonată, căldură şi apă caldă non-stop, internet, telefonie, grătar exterior legat în interior cu şemineul. Valoarea - 900 de euro/mp de construcţie şi 300 de euro/mp de curte. O asemenea vilă costă de la 650.000 până la un milion de euro, în funcţie de suprafaţă, având în vedere că sunt 12 modele.
Clinică de chirurgie estetică cu heliport
Proprietarii sunt hotărâţi să vândă o parte dintre vile, restul urmând să fie unităţi de cazare. „Deschidem pe 1 mai, dar nu ştiu cât va costa cazarea, este afacerea noastră, aşa că interesul este să punem tarife mai mici pentru a atrage cât mai mulţi turişti şi pentru a-i fideliza. Pot închiria şi în sezonul estival, dar şi pentru tot anul“, ne spune Nicolae Moga.
Trei vile au fost deja cumpă- rate de Ilie Năstase, Dan Şucu de la Mobexpert şi un director de la podgoriile Murfatlar. În capătul dinspre mare al complexului funcţionează o pensiune cu vedere la mare, de 3-4 stele, cu camere şi apartamente la etaj şi un bar şi restaurant la parter. Într-o bucătărie imensă se va pregăti mâncarea şi pentru turiştii din vile care o vor putea comanda prin telefon.
Hotelul de cinci stele Arena Regia, construit după modelul Coloseumului din Roma, va fi finalizat la 1 august, va avea 80 de camere dintre care şapte apartamente la ultimul etaj. Toate camerele au logii de câte 9,8 metri pătraţi, cu deschidere spre curtea interioară, unde vor fi trei piscine cu apă dulce sau apă de mare. La parter va funcţiona un centru SPA, unde turiştii vor beneficia de tratamente
de recuperare sau de întreţinere oferite de medici
specialişti de renume.
O altă clinică de chirurgie estetică şi la care sunt deja angajaţi medici veniţi din Germania va efectua, cu maximă discreţie, operaţii pentru înfrumuseţare şi întinerire. Clienţii vor putea folosi heliportul amplasat pe clinică pentru a ateriza cu elicopterul, putând coborî, fără a fi văzuţi de cineva, direct în camera de hotel sau spre vila închiriată pentru perioada convalescenţei. Atât hotelul, cât şi clinica au intrări separate dintre stradă, păzite şi ele. Nicolae Moga şi Mihai Manea au investit în complexul „Maria Regia“ nu mai puţin de 50 de milioane de euro.
ÎN CONSTRUCŢIE
Megarestaurant în Scoica Land
Peste drum de complexul „Maria Regia“, pe malul lacului Siutghiol, tot în Mamaia Nord, se ridică „Scoica Land“, un complex de vacanţă care aparţine fraţilor Dumitru şi Stelian Lascu, întorşi din SUA în urmă cu 10 ani. Pe cele 3,5 hectare cumpă rate de la Primăria Năvodari, ei au construit deja un hotel cu 50 de camere, un restaurant, de 80 de locuri şi alte 200 de locuri pe o corabie construită deasupra lacului, au amenajat o plajă şi un loc de joacă pentru copii, pavat cu dale din cauciuc.
Stelian Lascu spune că, deşi pe acte camerele de hotel sunt de trei stele, în realitate ar avea cinci stele. „Interesul nostru este să avem turişti. Şi avem non-stop în timpul sezonului estival, cu tarif de 100 de dolari americani în cursul săptămânii şi 100 de euro în weekend“. În incinta „Scoica Land“ se construieşte cel mai mare restaurant de pe litoral, cu peste 1.200 de locuri, care va fi gata în luna august.
„Vom avea aici spectacole de cabaret, vor veni solişti din ţară şi din străinătate, trupe de dans din Cuba, Brazilia şi acrobaţi din China“, susţine Dumitru Lascu. La doi paşi de restaurant se construieşte o piscină de mari dimensiuni, cu terasă. „Aici, turistul va bea un coniac sau o şampanie, va fuma un trabuc şi, pe videoproiectorul de 6x3 metri, va putea urmări Campionatul European de fotbal“.
MALL LA MALUL MĂRII
Constanţa va avea Polus Center din 2009
Aglomeraţie de VIP-uri ieri pe şoseua de centură a Constanţei. Reprezentanţii companiei Tri- Granit şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, au pus piatra de temelie a celui mai mare centru comercial multifuncţional de la Marea Neagră, Polus Center. Este vorba despre un centru comercial în valoare de 140 de milioane de euro, care se va întinde pe o suprafaţă de 105.000 metri pătraţi, amplasat pe bulevardul Aurel Vlaicu, cea mai aglomerată şosea de centură care leagă nordul şi sudul oraşului.
Suprafaţa comercială a investiţiei va fi de 50.000 de metri pătraţi şi va include şi un hipermarket. Lucrarea va fi finalizată în primul trimestru al anului 2009. Subcontractorii, care au fost selectaţi din Constanţa, vor executa lucrări de 60 de milioane de euro. Polus Center va fi ridicat exact peste drum de hipermarketul Metro şi va oferi peste 2.000 de locuri de muncă.
Va avea sub acelaşi acoperiş peste 170 de magazine de îmbrăcăminte, mobilă, încălţăminte, electronice, papetărie, bijuterii, un sector alimentar, un cinematograf multiplex şi mai multe restaurante. Tot aici vor mai funcţiona agenţii bancare, de turism, farmacii, case de schimb valutar şi alte servicii. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat că, deşi este criticat pentru că aprobă prea multe construcţii în oraş, va sprijini compania cu condiţia să facă şi alte investiţii la Constanţa.
„Polus Center va avea ca subcontractori firme din Constanţa care vor face lucrări de 60 de milioane de euro, cu forţă de muncă locală“, a declarat primarul Mazăre. Proiectantul şi investitorul Polus Center Constanţa este TriGranit, o companie ungară de investiţii, dezvoltare şi management imobiliar.
Potrivit lui Sandor Nyul, directorul operaţional al TriGranit, compania pe care o reprezintă a investit până acum peste 8,5 miliarde de euro în 35 de proiecte de anvergură, în 12 ţări din Europa. Cel mai recent mall al dezvoltatorului TriGranit, Polus Center Cluj, a fost inaugurat pe 12 octombrie anul trecut. Din estimările proprii, mallul de la Cluj a avut peste 3,5 milioane de vizitatori de la deschidere până în prezent.
Specialiştii imobiliari consideră că mulţimea de cartiere de lux, complexuri hoteliere, vile, blocuri şi restaurante va uni, în scurt timp, ceea ce azi sunt două staţiuni distincte, Mamaia şi Năvodari.
Complex „Maria Regia“ - finalizare: 1 mai 2008. Este un ansamblu de 46 de vile cu etaj, aflat pe malul mării. Fiecare vilă are 400 de metri pătraţi suprafaţă construită şi câte 1.000 de metri pătraţi de curte cu gazon. Unele vile vor fi închiriate, altele vândute cu până la un milion de euro.
Complex „Scoica Land“ - 1 mai 2008. Se află pe malul lacului Siutghiol şi constă dintr-un hotel cu 50 de camere, un restaurant cu 80 de locuri şi altul de 1.200 de locuri, cel mai mare din ţară. O cameră va costa 100 de euro pe noapte.
Blocurile Murad - septembrie 2008. E vorba despre 7 blocuri identice, de câte 7 etaje, cu preţuri de vânzare între 1.250 şi 1.500 euro/mp. Blocurile Zelca - 2009. Au fost construite pe malul mării, chiar după barierele de la nordul staţiunii Mamaia. Vor fi disponibile 400 de apartamente cu suprafeţe de 80-150 de metri pătraţi, care se vând cu 950-1.400 euro/mp.
Deja, numeroşi politicieni sau oameni de afaceri au cumpărat vile sau apartamente în zonă.
Harta litoralului românesc s-a modificat continuu în ultimii ani, mai ales în zona de nord. Practic, Mamaia şi Năvodari, pe cordonul dintre Marea Neagră şi lacul Siutghiol, sunt acum strâns unite. De-o parte şi de alta a şoselei care face legătura între Mamaia şi tabăra de copii de la Năvodari s-au ridicat blocuri de locuinţe, complexuri hoteliere, vile private şi cartiere de lux.
„Zona cunoaşte o dezvoltare fabuloasă“
„Acum câţiva ani, aici nu erau decât două-trei campinguri. Acum, zona cunoaşte o dezvoltare fabuloasă“, ne-a declarat Cristian Pândichi, directorul unei firme de construcţii care a ridicat lângă plaja din Năvodari un bloc cu şase niveluri şi are un altul în construcţie.
Apartamentele sunt foarte mari, de la 113 la 160 de metri pătraţi, iar liftul „dă“ direct în cameră. Preţul pe metrul pătrat pleacă de la 900 de euro şi ajunge la 1.250 de euro. Chiar după barierele din capătul de nord al staţiunii Mamaia au apărut peste noapte, aproape de malul mării, mai multe blocuri de locuinţe cu aproape 400 de apartamente.
„Jumătate sunt gata şi sunt deja cumpărate cu preţuri între 950 şi 1.400 de euro pe metrul pătrat de construcţie plus
TVA“, spune investitorul Constantin Zelca. Apartamentele lui au între 80 şi 150 de metri pătraţi. Investitorii de la Năvodari sunt privilegiaţi deoarece plătesc taxe şi impozite mai mici decât în Constanţa, drept care aici se construiesc de zor unităţi hoteliere cu grad de confort maxim, dar cu tarife de cazare mai mici decât în Mamaia. Mai la sud de blocul în care are apartament şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, acelaşi proprietar al hotelului Perla Majestic, Mohammad Murad, a ridicat şapte blocuri identice, de câte 7 etaje. Metrul pătrat de construcţie costă aici de la 1.250 la 1.500 de euro.
CARTIERUL PERFECT
Vile de un milion de euro în complexul „Maria Regia“
În apropiere de vechiul restaurant Hanul Piraţilor, în Mamaia Sat, s-a ridicat pe malul mării complexul „Maria Regia“. Construit ca un cartier cu locuinţe luxoase, complexul se întinde pe 7,5 hectare, este împrejmuit cu gard înalt din beton şi păzit de o firmă
a investitorilor. „Maria Regia“ a fost proiectat de un arhitect care a lucrat în Spania şi în Franţa şi aparţine omului de afaceri Nicolae Moga, asociat cu fostul prefect de Brăila Mihai Manea.
În incintă, aliniate ca la carte şi despărţite de alei şi trotuare cu casete florale, sunt construite 46 de vile pΣ1. Fiecare vilă are în jur de 400 de metri pătraţi suprafaţă construită şi 1.000 de metri pătraţi de curte gazonată, căldură şi apă caldă non-stop, internet, telefonie, grătar exterior legat în interior cu şemineul. Valoarea - 900 de euro/mp de construcţie şi 300 de euro/mp de curte. O asemenea vilă costă de la 650.000 până la un milion de euro, în funcţie de suprafaţă, având în vedere că sunt 12 modele.
Clinică de chirurgie estetică cu heliport
Proprietarii sunt hotărâţi să vândă o parte dintre vile, restul urmând să fie unităţi de cazare. „Deschidem pe 1 mai, dar nu ştiu cât va costa cazarea, este afacerea noastră, aşa că interesul este să punem tarife mai mici pentru a atrage cât mai mulţi turişti şi pentru a-i fideliza. Pot închiria şi în sezonul estival, dar şi pentru tot anul“, ne spune Nicolae Moga.
Trei vile au fost deja cumpă- rate de Ilie Năstase, Dan Şucu de la Mobexpert şi un director de la podgoriile Murfatlar. În capătul dinspre mare al complexului funcţionează o pensiune cu vedere la mare, de 3-4 stele, cu camere şi apartamente la etaj şi un bar şi restaurant la parter. Într-o bucătărie imensă se va pregăti mâncarea şi pentru turiştii din vile care o vor putea comanda prin telefon.
Hotelul de cinci stele Arena Regia, construit după modelul Coloseumului din Roma, va fi finalizat la 1 august, va avea 80 de camere dintre care şapte apartamente la ultimul etaj. Toate camerele au logii de câte 9,8 metri pătraţi, cu deschidere spre curtea interioară, unde vor fi trei piscine cu apă dulce sau apă de mare. La parter va funcţiona un centru SPA, unde turiştii vor beneficia de tratamente
de recuperare sau de întreţinere oferite de medici
specialişti de renume.
O altă clinică de chirurgie estetică şi la care sunt deja angajaţi medici veniţi din Germania va efectua, cu maximă discreţie, operaţii pentru înfrumuseţare şi întinerire. Clienţii vor putea folosi heliportul amplasat pe clinică pentru a ateriza cu elicopterul, putând coborî, fără a fi văzuţi de cineva, direct în camera de hotel sau spre vila închiriată pentru perioada convalescenţei. Atât hotelul, cât şi clinica au intrări separate dintre stradă, păzite şi ele. Nicolae Moga şi Mihai Manea au investit în complexul „Maria Regia“ nu mai puţin de 50 de milioane de euro.
ÎN CONSTRUCŢIE
Megarestaurant în Scoica Land
Peste drum de complexul „Maria Regia“, pe malul lacului Siutghiol, tot în Mamaia Nord, se ridică „Scoica Land“, un complex de vacanţă care aparţine fraţilor Dumitru şi Stelian Lascu, întorşi din SUA în urmă cu 10 ani. Pe cele 3,5 hectare cumpă rate de la Primăria Năvodari, ei au construit deja un hotel cu 50 de camere, un restaurant, de 80 de locuri şi alte 200 de locuri pe o corabie construită deasupra lacului, au amenajat o plajă şi un loc de joacă pentru copii, pavat cu dale din cauciuc.
Stelian Lascu spune că, deşi pe acte camerele de hotel sunt de trei stele, în realitate ar avea cinci stele. „Interesul nostru este să avem turişti. Şi avem non-stop în timpul sezonului estival, cu tarif de 100 de dolari americani în cursul săptămânii şi 100 de euro în weekend“. În incinta „Scoica Land“ se construieşte cel mai mare restaurant de pe litoral, cu peste 1.200 de locuri, care va fi gata în luna august.
„Vom avea aici spectacole de cabaret, vor veni solişti din ţară şi din străinătate, trupe de dans din Cuba, Brazilia şi acrobaţi din China“, susţine Dumitru Lascu. La doi paşi de restaurant se construieşte o piscină de mari dimensiuni, cu terasă. „Aici, turistul va bea un coniac sau o şampanie, va fuma un trabuc şi, pe videoproiectorul de 6x3 metri, va putea urmări Campionatul European de fotbal“.
MALL LA MALUL MĂRII
Constanţa va avea Polus Center din 2009
Aglomeraţie de VIP-uri ieri pe şoseua de centură a Constanţei. Reprezentanţii companiei Tri- Granit şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, au pus piatra de temelie a celui mai mare centru comercial multifuncţional de la Marea Neagră, Polus Center. Este vorba despre un centru comercial în valoare de 140 de milioane de euro, care se va întinde pe o suprafaţă de 105.000 metri pătraţi, amplasat pe bulevardul Aurel Vlaicu, cea mai aglomerată şosea de centură care leagă nordul şi sudul oraşului.
Suprafaţa comercială a investiţiei va fi de 50.000 de metri pătraţi şi va include şi un hipermarket. Lucrarea va fi finalizată în primul trimestru al anului 2009. Subcontractorii, care au fost selectaţi din Constanţa, vor executa lucrări de 60 de milioane de euro. Polus Center va fi ridicat exact peste drum de hipermarketul Metro şi va oferi peste 2.000 de locuri de muncă.
Va avea sub acelaşi acoperiş peste 170 de magazine de îmbrăcăminte, mobilă, încălţăminte, electronice, papetărie, bijuterii, un sector alimentar, un cinematograf multiplex şi mai multe restaurante. Tot aici vor mai funcţiona agenţii bancare, de turism, farmacii, case de schimb valutar şi alte servicii. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat că, deşi este criticat pentru că aprobă prea multe construcţii în oraş, va sprijini compania cu condiţia să facă şi alte investiţii la Constanţa.
„Polus Center va avea ca subcontractori firme din Constanţa care vor face lucrări de 60 de milioane de euro, cu forţă de muncă locală“, a declarat primarul Mazăre. Proiectantul şi investitorul Polus Center Constanţa este TriGranit, o companie ungară de investiţii, dezvoltare şi management imobiliar.
Potrivit lui Sandor Nyul, directorul operaţional al TriGranit, compania pe care o reprezintă a investit până acum peste 8,5 miliarde de euro în 35 de proiecte de anvergură, în 12 ţări din Europa. Cel mai recent mall al dezvoltatorului TriGranit, Polus Center Cluj, a fost inaugurat pe 12 octombrie anul trecut. Din estimările proprii, mallul de la Cluj a avut peste 3,5 milioane de vizitatori de la deschidere până în prezent.
Specialiştii imobiliari consideră că mulţimea de cartiere de lux, complexuri hoteliere, vile, blocuri şi restaurante va uni, în scurt timp, ceea ce azi sunt două staţiuni distincte, Mamaia şi Năvodari.
Complex „Maria Regia“ - finalizare: 1 mai 2008. Este un ansamblu de 46 de vile cu etaj, aflat pe malul mării. Fiecare vilă are 400 de metri pătraţi suprafaţă construită şi câte 1.000 de metri pătraţi de curte cu gazon. Unele vile vor fi închiriate, altele vândute cu până la un milion de euro.
Complex „Scoica Land“ - 1 mai 2008. Se află pe malul lacului Siutghiol şi constă dintr-un hotel cu 50 de camere, un restaurant cu 80 de locuri şi altul de 1.200 de locuri, cel mai mare din ţară. O cameră va costa 100 de euro pe noapte.
Blocurile Murad - septembrie 2008. E vorba despre 7 blocuri identice, de câte 7 etaje, cu preţuri de vânzare între 1.250 şi 1.500 euro/mp. Blocurile Zelca - 2009. Au fost construite pe malul mării, chiar după barierele de la nordul staţiunii Mamaia. Vor fi disponibile 400 de apartamente cu suprafeţe de 80-150 de metri pătraţi, care se vând cu 950-1.400 euro/mp.
Primaria Baia Mare intentioneaza sa faca parcare subterana sub parcul Mara
Subprefectul Gheorghe Achim a solicitat amenajarea unor noi spatii de parcare pe strada Scolii din Baia Mare, unde isi desfasoara activitatea serviciile publice comunitare de permise de conducere si pasapoarte. Reprezentantul guvernului in teritoriu a aratat ca la anumite ore din zi, traficul rutier in zona aproape ca se blocheaza din cauza traficului intens si a ingustimii strazii.
Directorul Directiei de Service Publice din cadrul Primariei Baia Mare, Vasile Barbul, a precizat ca municipalitatea are in vedere o asemenea investitie. El a spus ca vor fi amenajate in zona strazii Scolii circa 160 de noi locuri de parcare. El a mai mentionat ca exista si o propunere de amenajare a unei parcari subterane in parcul Mara din Baia Mare, care ar mai decongestiona strazile din centrul orasului.
De asemenea, Vasile Barbul a aratat ca la nivelul municipiului Baia Mare urmeaza sa fie executate marcaje si sa se amplaseze benzi rezonatoare in zonele cu trafic intens, dar si sa fie sistematizate zece intersectii rutiere cu probleme fie prin amplasarea de semafoare, fie prin construirea de sens giratoriu.
Autoritatile Maramuresului au aratat ca este absolut necesar sa se ia masuri, mai ales ca in acest moment circa 140.000 de maramureseni sunt posesori de permise de conduce, iar al masinilor aproximativ egal.
Directorul Directiei de Service Publice din cadrul Primariei Baia Mare, Vasile Barbul, a precizat ca municipalitatea are in vedere o asemenea investitie. El a spus ca vor fi amenajate in zona strazii Scolii circa 160 de noi locuri de parcare. El a mai mentionat ca exista si o propunere de amenajare a unei parcari subterane in parcul Mara din Baia Mare, care ar mai decongestiona strazile din centrul orasului.
De asemenea, Vasile Barbul a aratat ca la nivelul municipiului Baia Mare urmeaza sa fie executate marcaje si sa se amplaseze benzi rezonatoare in zonele cu trafic intens, dar si sa fie sistematizate zece intersectii rutiere cu probleme fie prin amplasarea de semafoare, fie prin construirea de sens giratoriu.
Autoritatile Maramuresului au aratat ca este absolut necesar sa se ia masuri, mai ales ca in acest moment circa 140.000 de maramureseni sunt posesori de permise de conduce, iar al masinilor aproximativ egal.
Mass-media băcăuană, o afacere numai pentru partidele politice
În ultima vreme, piaţa de media din Bacău a început să crească, majoritatea publicaţiilor fiind susţinute de reprezentanţi politici sau posibili candidaţi la fotoliul de primar
Presa băcăuană e împărţită între amatori şi profesionişti, între redacţii care funcţionează în apartamente de bloc cu bucătărie şi baie şi trusturi în devenire cu sistem
corporatist. Între jurnalişti plătiţi la articol şi gazetari cu carte de muncă. Sinceritatea cu care îşi recunosc apartenenţa politică te surprinde. Mulţi nu ştiu că gazetarii sunt nevoiţi să o facă pentru a supravieţui.
Îmi scot legitimaţia de presă şi carneţelul şi păşesc spre redacţia „Ziarului de Bacău". Prima întânire cu jurnaliştii din provincie. În faţa redacţiei, doi bărbaţi la o ţigară. „Vino, măi, Claudiu să vezi un mort dus cu Sprint Curier de acasă până la biserică!" Şi bărbatul cu ochelari fumurii din uşa redacţiei deschide camera de filmat pe care e pusă eticheta Antena 1 şi, amuzat, îi arată celui de-al doilea poze de pe teren.
Râsul lui zgomotos umple colţul blocului de pe strada „9 mai". Primul e corespondent la Antena 1, iar cel de-al doilea e omul meu de legătură în redacţia „Ziarului de Bacău", Claudiu Boangiu, corespondent şi el, ca mai toţi jurnaliştii din presa locală, pentru „Adevărul". Redacţia mică, cam cât o cameră de zi cu storurile trase şi ghivecele de flori pe pervaz îmi dau senzaţa că tocmai am intrat într-o bibliotecă. E duminică şi jurnaliştii lucrează în tihnă.
„Ziarul de Bacău" este pe tarabe de aproape şapte ani, din 2002, când cei de la „Monitorul de Bacău" s-au rupt de publicaţia-mamă, locul unde Liviu Avram, jurnalist de investigaţie la „Cotidianul", şi-a început cariera.
Primul director a fost Petru Done, cel mai bătrân gazetar din redacţie. De atunci, ziarul s-a schimbat destul de mult atât în ceea ce priveşte formatul, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul editorial. Mulţi jurnalişti au plecat, fie la alte publicaţii (locale sau centrale), fie au renunţat la presă şi au intrat în afaceri.
Băcăuanii citesc paginile de mică publicitate
în detrimentul editorialelor şi al paginilor financiare
Băcăuanii citesc paginile de mică publicitate ...
Băcăuanii nu citesc editoriale
„Editorialul şi articolul de opinie nu prind la public de aceea am renunţat la pagina de comentarii şi am reorganizat ziarul, iar suplimentele nu se vând, oricum ar arăta şi orice ar vinde. Cel puţin aici în Bacău", crede Claudiu Boangiu.
Jurnaliştii care au rămas sunt un fel de „homo universalis", se pricep la toate, sunt, ca mai toţi gazetarii de provincie, şi jurnalişti de birou, şi jurnalişti de investigaţie. „Momentan, jurnaliştii noştri sunt şi reporteri şi jurnalişti de investigaţie, facem de toate, dar ne e bine", îmi spune Răzvan Bibire, redactorul-şef.
Mai mult, faţă de jurnaliştii din presa centrală, dependenţi de fluxul de ştiri al agenţiilor de presă cu care umplu de multe ori paginile ziarului, „localii" aleargă după subiecte şi ştiri relevante pentru cititorul băcăuan. Nu au timp să lase urme pe scaun. Un primar beat dintr-o comună limitrofă vinde mai mult decât ultimele declaraţii ale lui Traian Băsescu.
Şi dacă tot vorbim de primari şi alegeri, presa locală are un cuvânt important de spus. Sinceritatea cu care jurnaliştii din provincie îţi declară eticheta politică te surprinde. „Avem etichetă politică şi nu avem de ce să o negăm", o spun mai toţi.
Chiar dacă asta se traduce prin susţinerea directă a finaţatorului în campanie
sau prin anularea unor investigaţii care i-ar putea aduce prejudicii de imagine acestuia. Motivul? În niciun caz credinţa într-un nume, care ar putea aduce pe scaunul de primar un personaj gata să transforme orăşelul de provincie, cu pretenţii de „buricul târgului", într-un oraş european.
E mult mai simplu. „Trebuie să mâncăm o pâine. Suntem ziarul PD-ului. Cât a condus Liviu Avram redacţia, «Monitorul» a fost independent. El avea orgoliul să fie distant faţă de orice însemna presiune politică. După ce a plecat a trebuit să supravieţuim cu ceva", răspunde sec unul din jurnaliştii de la „Monitorul de Bacău".
Presa băcăuană e împărţită între amatori şi profesionişti, între redacţii care funcţionează în apartamente de bloc cu bucătărie şi baie şi trusturi în devenire cu sistem
corporatist. Între jurnalişti plătiţi la articol şi gazetari cu carte de muncă. Sinceritatea cu care îşi recunosc apartenenţa politică te surprinde. Mulţi nu ştiu că gazetarii sunt nevoiţi să o facă pentru a supravieţui.
Îmi scot legitimaţia de presă şi carneţelul şi păşesc spre redacţia „Ziarului de Bacău". Prima întânire cu jurnaliştii din provincie. În faţa redacţiei, doi bărbaţi la o ţigară. „Vino, măi, Claudiu să vezi un mort dus cu Sprint Curier de acasă până la biserică!" Şi bărbatul cu ochelari fumurii din uşa redacţiei deschide camera de filmat pe care e pusă eticheta Antena 1 şi, amuzat, îi arată celui de-al doilea poze de pe teren.
Râsul lui zgomotos umple colţul blocului de pe strada „9 mai". Primul e corespondent la Antena 1, iar cel de-al doilea e omul meu de legătură în redacţia „Ziarului de Bacău", Claudiu Boangiu, corespondent şi el, ca mai toţi jurnaliştii din presa locală, pentru „Adevărul". Redacţia mică, cam cât o cameră de zi cu storurile trase şi ghivecele de flori pe pervaz îmi dau senzaţa că tocmai am intrat într-o bibliotecă. E duminică şi jurnaliştii lucrează în tihnă.
„Ziarul de Bacău" este pe tarabe de aproape şapte ani, din 2002, când cei de la „Monitorul de Bacău" s-au rupt de publicaţia-mamă, locul unde Liviu Avram, jurnalist de investigaţie la „Cotidianul", şi-a început cariera.
Primul director a fost Petru Done, cel mai bătrân gazetar din redacţie. De atunci, ziarul s-a schimbat destul de mult atât în ceea ce priveşte formatul, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul editorial. Mulţi jurnalişti au plecat, fie la alte publicaţii (locale sau centrale), fie au renunţat la presă şi au intrat în afaceri.
Băcăuanii citesc paginile de mică publicitate
în detrimentul editorialelor şi al paginilor financiare
Băcăuanii citesc paginile de mică publicitate ...
Băcăuanii nu citesc editoriale
„Editorialul şi articolul de opinie nu prind la public de aceea am renunţat la pagina de comentarii şi am reorganizat ziarul, iar suplimentele nu se vând, oricum ar arăta şi orice ar vinde. Cel puţin aici în Bacău", crede Claudiu Boangiu.
Jurnaliştii care au rămas sunt un fel de „homo universalis", se pricep la toate, sunt, ca mai toţi gazetarii de provincie, şi jurnalişti de birou, şi jurnalişti de investigaţie. „Momentan, jurnaliştii noştri sunt şi reporteri şi jurnalişti de investigaţie, facem de toate, dar ne e bine", îmi spune Răzvan Bibire, redactorul-şef.
Mai mult, faţă de jurnaliştii din presa centrală, dependenţi de fluxul de ştiri al agenţiilor de presă cu care umplu de multe ori paginile ziarului, „localii" aleargă după subiecte şi ştiri relevante pentru cititorul băcăuan. Nu au timp să lase urme pe scaun. Un primar beat dintr-o comună limitrofă vinde mai mult decât ultimele declaraţii ale lui Traian Băsescu.
Şi dacă tot vorbim de primari şi alegeri, presa locală are un cuvânt important de spus. Sinceritatea cu care jurnaliştii din provincie îţi declară eticheta politică te surprinde. „Avem etichetă politică şi nu avem de ce să o negăm", o spun mai toţi.
Chiar dacă asta se traduce prin susţinerea directă a finaţatorului în campanie
sau prin anularea unor investigaţii care i-ar putea aduce prejudicii de imagine acestuia. Motivul? În niciun caz credinţa într-un nume, care ar putea aduce pe scaunul de primar un personaj gata să transforme orăşelul de provincie, cu pretenţii de „buricul târgului", într-un oraş european.
E mult mai simplu. „Trebuie să mâncăm o pâine. Suntem ziarul PD-ului. Cât a condus Liviu Avram redacţia, «Monitorul» a fost independent. El avea orgoliul să fie distant faţă de orice însemna presiune politică. După ce a plecat a trebuit să supravieţuim cu ceva", răspunde sec unul din jurnaliştii de la „Monitorul de Bacău".
Polo: Vlad Hagiu, antrenorul echipei naţionale, a demisionat
Naţionala de polo a României este în derivă. După ratarea calificării la Jocurile Olimpice de la Beijing, antrenorul Vlad Hagiu şi-a dat demisia. Imediat după eşecul de la Oradea împotriva Canadei, Hagiu a dorit să renunţe, dar a fost convins de jucători să continue măcar până la Europenele din luna iulie. În cele din urmă, Hagiu s-a răzgândit şi a renunţat la cârma echipei naţionale.
Demisia lui Hagiu a fost acceptată de Biroul federal al Federaţiei, întrunit astăzi, urmând ca pe 15 aprilie să fie numit un nou selecţioner.
"A fost o ruşine prea mare faţă de mine, faţă de preşedintele Federaţiei, faţă de suporteri. A fost un eşec prea mare. Eu trebuie să am conştiinţa împăcată pentru că am făcut ce trebuia. Mă duc la juniori cu fruntea sus şi sper să fac treabă", a explicat Vlad Hagiu la finalul întâlnirii cu membrii Biroului federal.
Vlad Hagiu, care pe 24 martie va împlini 45 de ani, a fost tehnicianul naţionalei de polo a României între anii 2004-2008. În tot acest timp el a obţinut locul 6 cu echipa la CM 2005 de la Montreal, locul 4 la la CE 2006, de la Belgrad, şi locul 11 la CM 2007, de la Melbourne.
Demisia lui Hagiu a fost acceptată de Biroul federal al Federaţiei, întrunit astăzi, urmând ca pe 15 aprilie să fie numit un nou selecţioner.
"A fost o ruşine prea mare faţă de mine, faţă de preşedintele Federaţiei, faţă de suporteri. A fost un eşec prea mare. Eu trebuie să am conştiinţa împăcată pentru că am făcut ce trebuia. Mă duc la juniori cu fruntea sus şi sper să fac treabă", a explicat Vlad Hagiu la finalul întâlnirii cu membrii Biroului federal.
Vlad Hagiu, care pe 24 martie va împlini 45 de ani, a fost tehnicianul naţionalei de polo a României între anii 2004-2008. În tot acest timp el a obţinut locul 6 cu echipa la CM 2005 de la Montreal, locul 4 la la CE 2006, de la Belgrad, şi locul 11 la CM 2007, de la Melbourne.
Handbal: Rulmentul Braşov va întâlni pe Akaba Bera Bera în semifinalele Cupei Cupelor
Gruparea feminină de handbal Rulmentul Braşov va juca în semifinalele Cupei Cupelor cu formaţia spaniolă Akaba Bera Bera, conform tragerii la sorţi ce a avut loc astăzi, la Viena (Austria).
Meciul tur va avea loc la 9/10 aprilie în Spania, iar returul o săptămână mai târziu, la Braşov. Akaba Bera Bera este cel mai accesibil adversar pe care Braşovul îl putea întâlni în semifinale.
În celălalt meci se vor întâlni campioana Norvegiei, Larvik, şi campioana Croaţiei, Podravka Vegeta.
Meciul tur va avea loc la 9/10 aprilie în Spania, iar returul o săptămână mai târziu, la Braşov. Akaba Bera Bera este cel mai accesibil adversar pe care Braşovul îl putea întâlni în semifinale.
În celălalt meci se vor întâlni campioana Norvegiei, Larvik, şi campioana Croaţiei, Podravka Vegeta.
Gigi Becali: „Am dat 10.000 de dolari la un arbitru!“
Declaraţiile finanţatorului de la Steaua au venit la nici o lună de când a primit NUP în dosarul „blaturilor"
Finanţatorul Stelei a recunoscut că a încercat să cumpere un meci al echipei sale din campionat cu FC Braşov.
Totul a pornit de la Marian Iancu, care a spus că a fost ameninţat telefonic de verii Gigi şi Giovani Becali, după
care i-a făcut pe ambii golani. Finanţatorul Stelei, după ce l-a făcut „ţigan" pe Iancu, a recunoscut că a umblat la arbitri, în trecut. Reacţia conducătorilor fotbalului românesc a fost, cum era de aşteptat, una insipidă şi incoloră.
Scandalul iscat în jurul arbitrajului din Liga I este în plină derulare, mai ales că acuzaţiile grave vin din toate direcţiile. Momentan, „războiul" se poartă pe axa Bucureşti - Timişoara. Finanţatorul Politehnicii Timişoara, Marian Iancu, a spus, luni seară, în cadrul emisiunii „Fanatik", că a fost ameninţat telefonic de Gigi şi Giovani Becali, ambii spunându-i omului de afaceri
să se potolească.
„O să arăt de ce sunteţi în stare. Steaua câştigă numai cu ajutorul arbitrilor", a tunat Iancu. Gigi a replicat, tot în cadrul aceleiaşi emisiuni: „Iancu este un ţigan şi nu se poate pune el cu mine", după care a urmat cea mai interesantă dezvăluire, făcută tot de latifundiar: „Am dat 10.000 de dolari la un arbitru, când am intrat în fotbal.
Mi-a zis cineva că fără bani la arbitri nu poţi câştiga. Era un meci cu Braşovul în care am pierdut puncte. Am cerut socoteală de la intermediari, care mi-au replicat că şi ceilalţi au dat bani, mai mulţi ca mine. M-am enervat şi am cerut banii înapoi. M-am jurat atunci că în viaţa mea nu mai fac nimic. Am mai dat bani, dar asta e moral, ca să motivez adversarele celor cu care mă lupt la titlu", a conchis Becali.
Finanţatorul Stelei a recunoscut că a încercat să cumpere un meci al echipei sale din campionat cu FC Braşov.
Totul a pornit de la Marian Iancu, care a spus că a fost ameninţat telefonic de verii Gigi şi Giovani Becali, după
care i-a făcut pe ambii golani. Finanţatorul Stelei, după ce l-a făcut „ţigan" pe Iancu, a recunoscut că a umblat la arbitri, în trecut. Reacţia conducătorilor fotbalului românesc a fost, cum era de aşteptat, una insipidă şi incoloră.
Scandalul iscat în jurul arbitrajului din Liga I este în plină derulare, mai ales că acuzaţiile grave vin din toate direcţiile. Momentan, „războiul" se poartă pe axa Bucureşti - Timişoara. Finanţatorul Politehnicii Timişoara, Marian Iancu, a spus, luni seară, în cadrul emisiunii „Fanatik", că a fost ameninţat telefonic de Gigi şi Giovani Becali, ambii spunându-i omului de afaceri
să se potolească.
„O să arăt de ce sunteţi în stare. Steaua câştigă numai cu ajutorul arbitrilor", a tunat Iancu. Gigi a replicat, tot în cadrul aceleiaşi emisiuni: „Iancu este un ţigan şi nu se poate pune el cu mine", după care a urmat cea mai interesantă dezvăluire, făcută tot de latifundiar: „Am dat 10.000 de dolari la un arbitru, când am intrat în fotbal.
Mi-a zis cineva că fără bani la arbitri nu poţi câştiga. Era un meci cu Braşovul în care am pierdut puncte. Am cerut socoteală de la intermediari, care mi-au replicat că şi ceilalţi au dat bani, mai mulţi ca mine. M-am enervat şi am cerut banii înapoi. M-am jurat atunci că în viaţa mea nu mai fac nimic. Am mai dat bani, dar asta e moral, ca să motivez adversarele celor cu care mă lupt la titlu", a conchis Becali.
„Sunt vinovat că n-am ţinut pasul în culise“
u toate că a bătut palma cu Fathi Taher pentru cedarea a 80% din acţiunile Rapidului, George Copos nu are de gând să părăsească echipa giuleşteană şi nici să iasă din fotbal.
Fostul vicepremier refuză în continuare să comenteze tranzacţia cu Taher, dar lasă de înţeles că va face echipă cu arabul în conducerea clubului de sub Grant şi că are, împreună cu acesta, planuri mari pe care le va pune în aplicare începând din vară, când Rapidul ar urma să fie reformat din temelii.
„Soarta lui Mircea Rednic nu depinde de meciul cu Steaua şi nici oamenii din conducere nu sunt în pericol. Nu poţi schimba echipajul în timp ce corabia se află pe mare. Trebuie mai întâi să ajungă la mal, ca să schimbi echipajul!“, a declarat Copos, confirmând astfel că, la finalul campionatului, conducerea tehnică şi administrativă vor fi schimbate în totalitate.
„Pasiune“ pentru Bölöni
În ceea ce priveşte postul de antrenor, George Copos îl vrea pe Laszlo Bölöni, cu care discută frecvent în ultima vreme, şi încearcă să-l convingă şi pe Taher că fostul selecţioner al României este cea mai bună soluţie. În schimb, pentru funcţia de preşedinte, omul de afaceri
iordanian agreează varianta unui nume cu greutate din străinătate, dorindu-şi să organizeze clubul după modelul marilor echipe din Occident. „Nu este exclus ca, în viitor, să ne gândim la aducerea unui manager foarte competent din străină- tate“, a confirmat George Copos.
Magnatul i-a înţepat din nou pe subalternii Zotta şi Sichitiu, dar s-a inclus, la rândul său, printre vinovaţii pentru declinul Rapidului: „Eu am încredere în domnii Zotta şi Sichitiu, dar sunt un om exigent şi cred că se putea face mai mult. În primul rând însă sunt nemulţumit de mine, eu sunt primul vinovat fiindcă poate nu am făcut ce trebuie, poate n-am ştiu să ţin pasul în culise sau la «butoane», cum se zice acum. Seara, când îmi spun rugăciunea, mă întreb mereu unde am greşit. Rămân la părerea că arbitrajul românesc a ajuns mai rău decât înainte de ’89, când era dirijat de Ilie Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu. Acum e mai rău, iar domnul Mircea Sandu ar trebui să ia măsuri, pentru că se face de ruşine cu asemenea lucruri în Comitetul Executiv UEFA, unde este membru“.
Fostul vicepremier refuză în continuare să comenteze tranzacţia cu Taher, dar lasă de înţeles că va face echipă cu arabul în conducerea clubului de sub Grant şi că are, împreună cu acesta, planuri mari pe care le va pune în aplicare începând din vară, când Rapidul ar urma să fie reformat din temelii.
„Soarta lui Mircea Rednic nu depinde de meciul cu Steaua şi nici oamenii din conducere nu sunt în pericol. Nu poţi schimba echipajul în timp ce corabia se află pe mare. Trebuie mai întâi să ajungă la mal, ca să schimbi echipajul!“, a declarat Copos, confirmând astfel că, la finalul campionatului, conducerea tehnică şi administrativă vor fi schimbate în totalitate.
„Pasiune“ pentru Bölöni
În ceea ce priveşte postul de antrenor, George Copos îl vrea pe Laszlo Bölöni, cu care discută frecvent în ultima vreme, şi încearcă să-l convingă şi pe Taher că fostul selecţioner al României este cea mai bună soluţie. În schimb, pentru funcţia de preşedinte, omul de afaceri
iordanian agreează varianta unui nume cu greutate din străinătate, dorindu-şi să organizeze clubul după modelul marilor echipe din Occident. „Nu este exclus ca, în viitor, să ne gândim la aducerea unui manager foarte competent din străină- tate“, a confirmat George Copos.
Magnatul i-a înţepat din nou pe subalternii Zotta şi Sichitiu, dar s-a inclus, la rândul său, printre vinovaţii pentru declinul Rapidului: „Eu am încredere în domnii Zotta şi Sichitiu, dar sunt un om exigent şi cred că se putea face mai mult. În primul rând însă sunt nemulţumit de mine, eu sunt primul vinovat fiindcă poate nu am făcut ce trebuie, poate n-am ştiu să ţin pasul în culise sau la «butoane», cum se zice acum. Seara, când îmi spun rugăciunea, mă întreb mereu unde am greşit. Rămân la părerea că arbitrajul românesc a ajuns mai rău decât înainte de ’89, când era dirijat de Ilie Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu. Acum e mai rău, iar domnul Mircea Sandu ar trebui să ia măsuri, pentru că se face de ruşine cu asemenea lucruri în Comitetul Executiv UEFA, unde este membru“.
Gigi Becali: "Il rezolv eu pe Iancu!"
Finalul de campionat din Liga I si miza acestuia pare sa le fi luat complet mintile patronilor din fotbalul romanesc. In direct la "Fanatik Show", luni seara, Gigi Becali si Marian Iancu s-au amenintat pe fata, precum derbedeii de cartier, ducand fotbalul si asa foarte murdar din Romania spre ultima treapta a josniciei. Ca de obicei, FRF si LPF se fac ca ploua, de parca ar astepta ca aceste amenintari sa fie puse in practica si, astfel, sistemul
sa se curete singur de putregaiuri. Vazandu-i pe Becali si pe Iancu, oamenii de bun simt ar putea sa isi calce pe inima
si sa ii dea dreptate lui Copos, care vrea sa se retraga.
Discutia dintre Gigi Becali si Marian Iancu pare desprinsa din filmele cu gangsteri. Mai intai a fost una privata, luni dimineata, confirmata de ambele parti, apoi amenintarile s-au repetat in direct, la tv! "Da, am avut o discutie golaneasca cu el, pentru ca asa s-a purtat si el cu mine. Daca nu isi vede de treaba lui si daca o sa mai dea declaratii in care ma va ataca, o sa vada el! Sa vedem cine e mai smecher! Vad ca deja ii este frica si iese prin presa cu tot felul de vorbe", a amenintat Becali. Iancu nu a ramas nici el dator: "Nu vreau sa ma mai cobor, in spate nu vreau sa mai merg, am depasit stadiul asta, dar asta nu inseamna ca nu am experienta trecutului. Ar trebui sa aiba emotii doar la gandul ca s-ar putea sa-mi fac singur dreptate". Patronul Timisoarei a acuzat dur arbitrajele pro-Steaua din acest an, explicand ce i-a spus Becali in discutia telefonica de luni dimineata. "Nici un meci al Stelei nu se mai joaca pe gazon de la meciul cu CFR incoace. Gigi Becali este un golan, de fapt, si el, si Giovanni (n.r. Ioan Becali) sunt niste golani. Chiar Becali a recunoscut ca a fost pestele lui Hagi, iar din Giovanni ce sa iasa, avand in vedere ca a fost un bisnitar? Cand m-au sunat amandoi dimineata, Giovanni a zis ca se bate cu mine pentru Gigi.
Marele rau al fotbalului romanesc este Gigi Becali, care, sub masca de mare investitor si ascuns sub Partidul Noua Gargara da in toata lumea. Si eu am bagat la fel de multi bani
, deci nu accept sa fiu furat. Averea lui e o minciuna pe care eu nu o mai inghit. El nu e buricul pamantului! O sa spun eu adevarul!", a spus Marian Iancu. Acesta sustine ca Steaua a refacut "Cooperativa", dand exemplu felul in care Pandurii au piedut acasa cu echipa lui Gigi, pentru ca runda urmatoare sa isi recupereze punctele la Buzau, unde toata lumea stie ca, de fapt, sunt tot banii patronului din Ghencea. "Cand ajung pe terenul Stelei, toate contracandidatele ros-albastrilor sunt distruse. Cred ca acum echipa lui Gigi are cele mai mari sanse la titlu, CFR e deja cu sansa a doua. Ca sa recupereze 6 puncte in 11 etape e grupa mica pentru Becali", a acuzat Iancu. Becali a replicat si el: "Am cunoscut multi tigani, dar un tigan mai increzut ca asta nu am mai vazut. Iancu este un zero, un obraznic. Voi rezolva eu problema cu el! Este ultima data cand ii mai raspund, sa nu cumva sa mai pronunte numele meu", a spus Becali la Fanatik.
sa se curete singur de putregaiuri. Vazandu-i pe Becali si pe Iancu, oamenii de bun simt ar putea sa isi calce pe inima
si sa ii dea dreptate lui Copos, care vrea sa se retraga.
Discutia dintre Gigi Becali si Marian Iancu pare desprinsa din filmele cu gangsteri. Mai intai a fost una privata, luni dimineata, confirmata de ambele parti, apoi amenintarile s-au repetat in direct, la tv! "Da, am avut o discutie golaneasca cu el, pentru ca asa s-a purtat si el cu mine. Daca nu isi vede de treaba lui si daca o sa mai dea declaratii in care ma va ataca, o sa vada el! Sa vedem cine e mai smecher! Vad ca deja ii este frica si iese prin presa cu tot felul de vorbe", a amenintat Becali. Iancu nu a ramas nici el dator: "Nu vreau sa ma mai cobor, in spate nu vreau sa mai merg, am depasit stadiul asta, dar asta nu inseamna ca nu am experienta trecutului. Ar trebui sa aiba emotii doar la gandul ca s-ar putea sa-mi fac singur dreptate". Patronul Timisoarei a acuzat dur arbitrajele pro-Steaua din acest an, explicand ce i-a spus Becali in discutia telefonica de luni dimineata. "Nici un meci al Stelei nu se mai joaca pe gazon de la meciul cu CFR incoace. Gigi Becali este un golan, de fapt, si el, si Giovanni (n.r. Ioan Becali) sunt niste golani. Chiar Becali a recunoscut ca a fost pestele lui Hagi, iar din Giovanni ce sa iasa, avand in vedere ca a fost un bisnitar? Cand m-au sunat amandoi dimineata, Giovanni a zis ca se bate cu mine pentru Gigi.
Marele rau al fotbalului romanesc este Gigi Becali, care, sub masca de mare investitor si ascuns sub Partidul Noua Gargara da in toata lumea. Si eu am bagat la fel de multi bani
, deci nu accept sa fiu furat. Averea lui e o minciuna pe care eu nu o mai inghit. El nu e buricul pamantului! O sa spun eu adevarul!", a spus Marian Iancu. Acesta sustine ca Steaua a refacut "Cooperativa", dand exemplu felul in care Pandurii au piedut acasa cu echipa lui Gigi, pentru ca runda urmatoare sa isi recupereze punctele la Buzau, unde toata lumea stie ca, de fapt, sunt tot banii patronului din Ghencea. "Cand ajung pe terenul Stelei, toate contracandidatele ros-albastrilor sunt distruse. Cred ca acum echipa lui Gigi are cele mai mari sanse la titlu, CFR e deja cu sansa a doua. Ca sa recupereze 6 puncte in 11 etape e grupa mica pentru Becali", a acuzat Iancu. Becali a replicat si el: "Am cunoscut multi tigani, dar un tigan mai increzut ca asta nu am mai vazut. Iancu este un zero, un obraznic. Voi rezolva eu problema cu el! Este ultima data cand ii mai raspund, sa nu cumva sa mai pronunte numele meu", a spus Becali la Fanatik.
Mircea Sandu îl dă pe Gigi Becali pe mâna Comisiei de Disciplină
Gigi Becali a primit din partea Parchetului un NUP (neînceperea urmăririi penale) şi, de bucurie, s-a apucat să scoată “porumbei” pe gură. "Am dat o dată la un arbitru, când am intrat în fotbal, ca să fiu arbitrat corect, 10 mii. Nu vă spun cine că şi aşa astăzi mi-a venit hârtie cu neînceperea urmăririi penale. Când am fost la Braşov, ne-a furat de ne-a rupt. Şi l-am întrebat pe ăla care a fost intermediarul şi a spus că i-au dat ăia mai mult. Şi i-am dat telefon şi i-am cerut banii
înapoi. Tot aşa, acum 7-8 ani, i-am dat la un jucător ca să nu-şi apere şansele corect. Că nu are ce să-mi facă mie DNA-ul pentru că mi-a venit astăzi neîncepere urmăririi penale. Doar nu o să înceapă acum o altă anchetă. Că pot să spun că am glumit dacă e, dar v-am promis că vă spun nişte lucruri reale. Mă, şi a dat ăla un şut de la 40 de metri, a dat o ghiulea. Jucam cu Astra Ploieşti, a dat gol. Şi atunci am zis în viaţa mea nu mai îmi trebuie arbitru, eu joc corect" s-a lăudat Gigi Becali în direct la “Fanatik Show” şi chiar dacă justiţia nu are ce-i face, Mircea Sandu îi pregăteşte ceva.
"Din câte ştiu eu, în justiţie fapta se prescrie după 10 ani, dar conform regulamentului sportiv fapta domnului Becali este imprescriptibilă. În aceste condiţii vom sesiza Comisia de Disciplină, să vedem ce se întâmplă", ameninţă Mircea Sandu, dar este greu de crezut că se va întâmpla ceva. Mai ales că, oficial, Gigi Becali nu are nici o funcţie la Steaua unde este doar finanţator, iar regulamentele Comisiei de Disciplină nu i se aplică şi lui.
înapoi. Tot aşa, acum 7-8 ani, i-am dat la un jucător ca să nu-şi apere şansele corect. Că nu are ce să-mi facă mie DNA-ul pentru că mi-a venit astăzi neîncepere urmăririi penale. Doar nu o să înceapă acum o altă anchetă. Că pot să spun că am glumit dacă e, dar v-am promis că vă spun nişte lucruri reale. Mă, şi a dat ăla un şut de la 40 de metri, a dat o ghiulea. Jucam cu Astra Ploieşti, a dat gol. Şi atunci am zis în viaţa mea nu mai îmi trebuie arbitru, eu joc corect" s-a lăudat Gigi Becali în direct la “Fanatik Show” şi chiar dacă justiţia nu are ce-i face, Mircea Sandu îi pregăteşte ceva.
"Din câte ştiu eu, în justiţie fapta se prescrie după 10 ani, dar conform regulamentului sportiv fapta domnului Becali este imprescriptibilă. În aceste condiţii vom sesiza Comisia de Disciplină, să vedem ce se întâmplă", ameninţă Mircea Sandu, dar este greu de crezut că se va întâmpla ceva. Mai ales că, oficial, Gigi Becali nu are nici o funcţie la Steaua unde este doar finanţator, iar regulamentele Comisiei de Disciplină nu i se aplică şi lui.
Raul mai trebuie să aştepte
Cu toate că a făcut pace cu selecţionerul Spaniei, Luis Aragones, este foarte probabil ca Raul (Real Madrid) să nu fie convocat pentru meciul amical susţinut cu Italia de reprezentativa iberică. Totul indică faptul că Raul nu va fi prezent în lotul aliniat de hispanici în partida de pe 26 martie, de la Elche. Lista convocaţilor va fi făcută publică în cursul zilei de sâmbătă. Raul nu a mai îmbrăcat tricoul Spaniei de pe 6 septembrie 2006, când Spania pierdea la Belfast cu Irlanda de Nord. Cel mai probabil, Aragones va merge pe mâna lui Villa, Guiza şi Torres în linia de atac.
Gimnasta de aur, dansatoare la cabaret
Opt kilograme
de medalii, dintre care 15 de aur la Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, reprezinta palmaresul fostei gimnaste Rodica Dunca. Renta viagera de 1.500 de lei nu îi este suficienta, motiv pentru care a ajuns sa danseze pentru bani!
Multipla campioana nationala si internationala, Rodica Dunca traieste mai mult din amintiri. Pentru a-si ajuta familia, fosta mare gimnasta a trecut de la bara orizontala de concurs la trapezul de la circ, apoi la bara verticala de spectacol desuet si la reprezentatii de revista prin târgurile si orasele tarii. Este prim-solista a trupei de revista a Teatrului din Baia Mare, a jucat în peste 100 de spectacole de revista si în cel putin 10 la drama. Cândva a fost „fata de aur” a locului în care se agata harta în cui. Dupa Campionatele Mondialele de la Edmonton din 1983, a abandonat activitatea competitionala si a intrat în trupa Ciobanu de la Circul Globus din Bucuresti. „M-am dus acolo cu Teodora Ungureanu. Am lucrat amândoua la trapez aproape un an. În paralel, mi-am început scoala de antrenori. Am terminat-o în 1986. Figuram, la acea vreme, ca laborant la Faimar Baia Mare”, îsi aminteste ea. „Directorul de-atunci al trupei de revista, Iosif Capoceanu, a profitat de faptul ca sotul meu, coregraful Zoltan Papp, era în turneu si m-a angajat. Când s-a întors Zoli, eu eram deja subalterna lui. A turbat, n-a vrut sa lucreze cu mine vreo jumatate de an. M-a tinut în vestiar în tot acest timp, nu m-a bagat în spectacole decât atunci când a avut de ales între a ma da afara sau a ma «ierta». Eram sotia lui, cum sa ma dea afara?! A anticipat disconfortul pe care mi l-au provocat afisele lipite pe toti stâlpii, în care se facea reclama
cu numele meu”, a marturisit Rodica.
«Fara media asta lunara de bani
nu stiu ce ne-am face eu si familia mea.
E trist, dar n-am ce face. Trebuia sa lucrez ceva, undeva, cumva». Rodica Dunca
Palmares Rodica Dunca
• 1983 - CM Universitare, Canada – o medalie argint;
• 1982 - Campionatele Internationale Zagreb - 2 medalii aur;
• 1981 – CE Spania - o medalie bronz; Campionatele Internationale, Cluj - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bacau – o medalie aur si 2 bronz; Campionatele Universitare, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1980 – JO Moscova - o medalie argint; Turneul Campionilor, Londra - 2 medalii aur; Campionatul National Baia Mare - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1979 – CM SUA - o medalie aur; Turneu Mondial Antibes-Orleans - 3 medalii argint si 3 bronz; Campionatele Internationale, Italia, Catania - 4 medalii aur si una bronz; Campionatele Balcanice, Ljubljana - o medalie aur si una argint; Campionatele Internationale Tokio, Japonia – 2 medalii aur si 4 argint;
• 1978 - Campionatul National Daciada - o medalie bronz; Campionatul National Arad - o medalie aur si una argint; Campionatele Balcanice Cluj - 2 medalii aur;
• 1977 - Cupa României, Bacau - o medalie aur si una bronz; Campionatul National Cluj - o medalie argint si una bronz; Campionatele Balcanice, Salonic - 3 medalii aur;
• 1976 - Campionatul National de Juniori, Arad - 5 medalii argint.
de medalii, dintre care 15 de aur la Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, reprezinta palmaresul fostei gimnaste Rodica Dunca. Renta viagera de 1.500 de lei nu îi este suficienta, motiv pentru care a ajuns sa danseze pentru bani!
Multipla campioana nationala si internationala, Rodica Dunca traieste mai mult din amintiri. Pentru a-si ajuta familia, fosta mare gimnasta a trecut de la bara orizontala de concurs la trapezul de la circ, apoi la bara verticala de spectacol desuet si la reprezentatii de revista prin târgurile si orasele tarii. Este prim-solista a trupei de revista a Teatrului din Baia Mare, a jucat în peste 100 de spectacole de revista si în cel putin 10 la drama. Cândva a fost „fata de aur” a locului în care se agata harta în cui. Dupa Campionatele Mondialele de la Edmonton din 1983, a abandonat activitatea competitionala si a intrat în trupa Ciobanu de la Circul Globus din Bucuresti. „M-am dus acolo cu Teodora Ungureanu. Am lucrat amândoua la trapez aproape un an. În paralel, mi-am început scoala de antrenori. Am terminat-o în 1986. Figuram, la acea vreme, ca laborant la Faimar Baia Mare”, îsi aminteste ea. „Directorul de-atunci al trupei de revista, Iosif Capoceanu, a profitat de faptul ca sotul meu, coregraful Zoltan Papp, era în turneu si m-a angajat. Când s-a întors Zoli, eu eram deja subalterna lui. A turbat, n-a vrut sa lucreze cu mine vreo jumatate de an. M-a tinut în vestiar în tot acest timp, nu m-a bagat în spectacole decât atunci când a avut de ales între a ma da afara sau a ma «ierta». Eram sotia lui, cum sa ma dea afara?! A anticipat disconfortul pe care mi l-au provocat afisele lipite pe toti stâlpii, în care se facea reclama
cu numele meu”, a marturisit Rodica.
«Fara media asta lunara de bani
nu stiu ce ne-am face eu si familia mea.
E trist, dar n-am ce face. Trebuia sa lucrez ceva, undeva, cumva». Rodica Dunca
Palmares Rodica Dunca
• 1983 - CM Universitare, Canada – o medalie argint;
• 1982 - Campionatele Internationale Zagreb - 2 medalii aur;
• 1981 – CE Spania - o medalie bronz; Campionatele Internationale, Cluj - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bacau – o medalie aur si 2 bronz; Campionatele Universitare, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1980 – JO Moscova - o medalie argint; Turneul Campionilor, Londra - 2 medalii aur; Campionatul National Baia Mare - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1979 – CM SUA - o medalie aur; Turneu Mondial Antibes-Orleans - 3 medalii argint si 3 bronz; Campionatele Internationale, Italia, Catania - 4 medalii aur si una bronz; Campionatele Balcanice, Ljubljana - o medalie aur si una argint; Campionatele Internationale Tokio, Japonia – 2 medalii aur si 4 argint;
• 1978 - Campionatul National Daciada - o medalie bronz; Campionatul National Arad - o medalie aur si una argint; Campionatele Balcanice Cluj - 2 medalii aur;
• 1977 - Cupa României, Bacau - o medalie aur si una bronz; Campionatul National Cluj - o medalie argint si una bronz; Campionatele Balcanice, Salonic - 3 medalii aur;
• 1976 - Campionatul National de Juniori, Arad - 5 medalii argint.
Formula 1: Malaezia pregăteşte pentru 2009 un Mare Premiu nocturn
Malaezia se pregăteşte să organizeze un Mare Premiu de noapte, începând cu 2009, al doilea de aceste gen după cel din Singapore, prevăzut pentru septembrie 2008, au dezvăluit marţi organizatorii.
Circuitul internaţional de la Sepang, umrmătoarea etapă a campionatului de Formula 1, începând cu vineri, găzduieşte momentan un Mare Premiu diurn, însă Federaţia Internaţională a Automobilismului (FIA) a insistat ca el să se transforme într-unul nocturn, pentru a creşte veniturile şi audienţa.
Qatar a fost prima ţară care a organizat un Mare Premiu nocturn, de motociclism însă, în această lună.
"Sistemul
adoptat de Qatar pare a fi adoptabil şi la Sepang, dar trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, cum ar fi costul reprezentat de organizarea unei curse nocturne", a declarat purtătorul de cuvânt, Azahar Ghazali.
Costul nocturnelor va fi de cel puţin cinci milioane de dolari, potrivit observatorilor.
Singapore, care organizează primul Mare Premiu nocturn, va găzdui cursa de Formula 1 de pe 28 septembrie şi speră că îşi va mări câştigurile din turism cu peste 100 de milioane pe an.
Malaezia, care găzduieşte curse de Formula 1 din 1999, a primit anul trecut prelungirea contractului până în 2015, cu o clauză în care i se impune pregătirea curselor nocturne.
Circuitul internaţional de la Sepang, umrmătoarea etapă a campionatului de Formula 1, începând cu vineri, găzduieşte momentan un Mare Premiu diurn, însă Federaţia Internaţională a Automobilismului (FIA) a insistat ca el să se transforme într-unul nocturn, pentru a creşte veniturile şi audienţa.
Qatar a fost prima ţară care a organizat un Mare Premiu nocturn, de motociclism însă, în această lună.
"Sistemul
adoptat de Qatar pare a fi adoptabil şi la Sepang, dar trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, cum ar fi costul reprezentat de organizarea unei curse nocturne", a declarat purtătorul de cuvânt, Azahar Ghazali.
Costul nocturnelor va fi de cel puţin cinci milioane de dolari, potrivit observatorilor.
Singapore, care organizează primul Mare Premiu nocturn, va găzdui cursa de Formula 1 de pe 28 septembrie şi speră că îşi va mări câştigurile din turism cu peste 100 de milioane pe an.
Malaezia, care găzduieşte curse de Formula 1 din 1999, a primit anul trecut prelungirea contractului până în 2015, cu o clauză în care i se impune pregătirea curselor nocturne.
Două cărţi pe cap de locuitor
În fiecare an, pe rafturile librăriilor româneşti ni se pun la dispoziţie peste 40 de milioane de volume. În medie, două cărţi pe cap de locuitor, cu una mai mult decât în 2002, anul în care a fost realizat ultimul studiu despre industria cărţii.
În lipsa statisticilor, editorii estimează că piaţa de carte autohtonă valorează peste 80 de milioane de euro. În România sunt trecute pe hârtie peste 5.000 de edituri, însă doar 753 sunt active.
Fie din lipsă de fonduri, fie din dezinteres, industria cărţii din România nu a fost „diagnosticată“ deloc în ultimii şase ani. Din 2002, de la ultimul studiu al Asociaţiei Editorilor din România (AER), nu s-au mai întocmit niciun fel de statistici, deşi piaţa a evoluat spectaculos. „Din păcate, ne lipsesc radiografiile serioase, periodice, precise - fiecare editor îşi compune şi interpretează, mai mult sau mai puţin impresionist, direct sau indirect, propria imagine despre cum este piaţa de carte“, remarcă Lidia Bodea, director editorial al Humanitas.
Editorii se pun de acord că valoarea pieţei depăşeşte 80 de milioane de euro, dublu faţă de cât a stabilit în 2002 studiul realizat de AER. „Cifrele de afaceri
cumulate ale membrilor AER, aferente anului 2006, însumează circa 45 de milioane de euro. Prin extrapolare, putem presupune că cifra de afaceri a industriei româneşti de carte este de circa 100 de milioane de euro“, precizează Cristian Juncu, director executiv AER. Printre cei peste 70 de membri ai AER se află însă şi distribuitori, aşadar cifrele nu vin exclusiv de la editori.
„Suntem un jucător slab“
Cititorii nu par să ţină pasul cu boomul editorial, iar Lidia Bodea pune eticheta: „Suntem un «jucător slab», foarte departe nu doar de Franţa, Anglia, dar chiar de Ungaria, Polonia“.
În Ungaria, o ţară cu circa 10 milioane de locuitori, se scot cărţi de 350 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât în România. Relevant e şi exemplul Sloveniei, unde, la o populaţie de două milioane de locuitori, tirajele medii sunt aceleaşi ca în România, adică 2.500-3.000 de exemplare. La o medie de 15.000 de titluri anual - potrivit Depozitului Legal al Bibliotecii Naţionale -, un calcul sumar demonstrează că în România ni se aşază pe rafturi, în fiecare an, aproape 40 de milioane de volume. Două cărţi pe cap de român, cu una mai mult decât arătau statisticile din 2002. Conform singurei surse care poate oferi date parţiale despre piaţa de carte, Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale, avem 5.063 de edituri pe hârtie, însă doar 753 au publicat anul trecut mai mult de zece cărţi.
Studiile, costisitoare
Silviu Lupescu, managerul Polirom, punctează motivele pentru care nu există statistici anuale asupra pieţei de carte, cum se întâmplă în alte ţări. În primul rând, asociaţiile de editori sunt divizate şi nu există un interes care să stimuleze realizarea unor asemenea studii, care sunt pe deasupra şi costisitoare. „În plus
, cifra de afaceri declarată de edituri include şi alte activităţi decât cele rezultate din editarea de carte, iar informaţiile privind vânzările de carte oferite de difuzori sunt neconcludente“, enumeră Lupescu. De inventarierea pieţei ar trebui să se preocupe una dintre asociaţiile şi uniunile din breaslă: AER, Societatea Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România sau Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România.
Preţ mare, profituri mici
Cifrele de afaceri şi profiturile editurilor româneşti nu sunt nici pe departe spectaculoase. Trei dintre cei mai importanţi jucători din industrie, Polirom, RAO şi Grupul Editorial Corint, au înregistrat anul trecut cifre de afaceri de 5,4 milioane de euro, urmaţi de Humanitas, cu 4 milioane (exclusiv din editarea de carte). Raportat la puterea de cumpărare a românului, preţul unei cărţi este încă mult prea ridicat, iar la asta contribuie substanţial difuzorii şi fiscalitatea. „Una din marile probleme o constituie costurile de difuzare: din cauza chiriilor mari, spaţiile destinate cărţii se reduc continuu sau, în unele localităţi, dispar. S-a ajuns astfel, în cazul unor difuzori, la rabaturi de peste 40%, adică, un adaos comercial de circa 70%, de aici rezultând şi preţul mare, dar şi costuri care pur şi simplu «sufocă» editurile“, declară Silviu Lupescu. O soluţie ar fi reducerea TVA, în prezent de 9%, o alta, reducerea tarifelor poştale în cazul cărţilor, potrivit Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise. „De asemenea, orice reducere a fiscalităţii ar reduce implicit şi preţul cărţilor“, adaugă managerul Polirom.
TAXA PE LECTURĂ
Timbrul literar măreşte preţul
La adaosul exagerat practicat de comercianţi, care ridică inevitabil preţul cărţii, se adaugă şi timbrul literar. Din 1994, 2% din valoarea fiecărui volum de beletristică vândut merge către Uniunea Scriitorilor din România (USR), pentru a stimula creaţia literară autohtonă. Până în 2004, plăteau distribuitorii, ca apoi sarcina să le fie plasată editorilor. Doar 1% din sumă a fost colectată până în 2006, când vicepreşedintele USR, Varujan Vosganian - actualul ministru al economiei şi finanţelor -, a modificat legea şi a ameninţat editurile cu Fiscul. Teoretic, timbrul literar nu influenţ ează profiturile editurilor, ci preţul în librării. „Practic, există însă unele costuri suplimentare legate de administrarea
timbrului. O modificare recentă a legii a transformat editurile în «agenţi fiscali», fiind obligate să contabilizeze, să încaseze şi să vireze către USR valoarea rezultată din vânzările în librării“, explică Silviu Lupescu. Lidia Bodea, de la Humanitas, percepe taxa altfel: „Răspunsul e trecut chiar pe cărţi. 2% din, să zicem, 100.000 de exemplare x 19 lei = 1.900.000 lei. Aşadar, da, influenţează profitul editurii“.
În lipsa statisticilor, editorii estimează că piaţa de carte autohtonă valorează peste 80 de milioane de euro. În România sunt trecute pe hârtie peste 5.000 de edituri, însă doar 753 sunt active.
Fie din lipsă de fonduri, fie din dezinteres, industria cărţii din România nu a fost „diagnosticată“ deloc în ultimii şase ani. Din 2002, de la ultimul studiu al Asociaţiei Editorilor din România (AER), nu s-au mai întocmit niciun fel de statistici, deşi piaţa a evoluat spectaculos. „Din păcate, ne lipsesc radiografiile serioase, periodice, precise - fiecare editor îşi compune şi interpretează, mai mult sau mai puţin impresionist, direct sau indirect, propria imagine despre cum este piaţa de carte“, remarcă Lidia Bodea, director editorial al Humanitas.
Editorii se pun de acord că valoarea pieţei depăşeşte 80 de milioane de euro, dublu faţă de cât a stabilit în 2002 studiul realizat de AER. „Cifrele de afaceri
cumulate ale membrilor AER, aferente anului 2006, însumează circa 45 de milioane de euro. Prin extrapolare, putem presupune că cifra de afaceri a industriei româneşti de carte este de circa 100 de milioane de euro“, precizează Cristian Juncu, director executiv AER. Printre cei peste 70 de membri ai AER se află însă şi distribuitori, aşadar cifrele nu vin exclusiv de la editori.
„Suntem un jucător slab“
Cititorii nu par să ţină pasul cu boomul editorial, iar Lidia Bodea pune eticheta: „Suntem un «jucător slab», foarte departe nu doar de Franţa, Anglia, dar chiar de Ungaria, Polonia“.
În Ungaria, o ţară cu circa 10 milioane de locuitori, se scot cărţi de 350 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât în România. Relevant e şi exemplul Sloveniei, unde, la o populaţie de două milioane de locuitori, tirajele medii sunt aceleaşi ca în România, adică 2.500-3.000 de exemplare. La o medie de 15.000 de titluri anual - potrivit Depozitului Legal al Bibliotecii Naţionale -, un calcul sumar demonstrează că în România ni se aşază pe rafturi, în fiecare an, aproape 40 de milioane de volume. Două cărţi pe cap de român, cu una mai mult decât arătau statisticile din 2002. Conform singurei surse care poate oferi date parţiale despre piaţa de carte, Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale, avem 5.063 de edituri pe hârtie, însă doar 753 au publicat anul trecut mai mult de zece cărţi.
Studiile, costisitoare
Silviu Lupescu, managerul Polirom, punctează motivele pentru care nu există statistici anuale asupra pieţei de carte, cum se întâmplă în alte ţări. În primul rând, asociaţiile de editori sunt divizate şi nu există un interes care să stimuleze realizarea unor asemenea studii, care sunt pe deasupra şi costisitoare. „În plus
, cifra de afaceri declarată de edituri include şi alte activităţi decât cele rezultate din editarea de carte, iar informaţiile privind vânzările de carte oferite de difuzori sunt neconcludente“, enumeră Lupescu. De inventarierea pieţei ar trebui să se preocupe una dintre asociaţiile şi uniunile din breaslă: AER, Societatea Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România sau Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România.
Preţ mare, profituri mici
Cifrele de afaceri şi profiturile editurilor româneşti nu sunt nici pe departe spectaculoase. Trei dintre cei mai importanţi jucători din industrie, Polirom, RAO şi Grupul Editorial Corint, au înregistrat anul trecut cifre de afaceri de 5,4 milioane de euro, urmaţi de Humanitas, cu 4 milioane (exclusiv din editarea de carte). Raportat la puterea de cumpărare a românului, preţul unei cărţi este încă mult prea ridicat, iar la asta contribuie substanţial difuzorii şi fiscalitatea. „Una din marile probleme o constituie costurile de difuzare: din cauza chiriilor mari, spaţiile destinate cărţii se reduc continuu sau, în unele localităţi, dispar. S-a ajuns astfel, în cazul unor difuzori, la rabaturi de peste 40%, adică, un adaos comercial de circa 70%, de aici rezultând şi preţul mare, dar şi costuri care pur şi simplu «sufocă» editurile“, declară Silviu Lupescu. O soluţie ar fi reducerea TVA, în prezent de 9%, o alta, reducerea tarifelor poştale în cazul cărţilor, potrivit Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise. „De asemenea, orice reducere a fiscalităţii ar reduce implicit şi preţul cărţilor“, adaugă managerul Polirom.
TAXA PE LECTURĂ
Timbrul literar măreşte preţul
La adaosul exagerat practicat de comercianţi, care ridică inevitabil preţul cărţii, se adaugă şi timbrul literar. Din 1994, 2% din valoarea fiecărui volum de beletristică vândut merge către Uniunea Scriitorilor din România (USR), pentru a stimula creaţia literară autohtonă. Până în 2004, plăteau distribuitorii, ca apoi sarcina să le fie plasată editorilor. Doar 1% din sumă a fost colectată până în 2006, când vicepreşedintele USR, Varujan Vosganian - actualul ministru al economiei şi finanţelor -, a modificat legea şi a ameninţat editurile cu Fiscul. Teoretic, timbrul literar nu influenţ ează profiturile editurilor, ci preţul în librării. „Practic, există însă unele costuri suplimentare legate de administrarea
timbrului. O modificare recentă a legii a transformat editurile în «agenţi fiscali», fiind obligate să contabilizeze, să încaseze şi să vireze către USR valoarea rezultată din vânzările în librării“, explică Silviu Lupescu. Lidia Bodea, de la Humanitas, percepe taxa altfel: „Răspunsul e trecut chiar pe cărţi. 2% din, să zicem, 100.000 de exemplare x 19 lei = 1.900.000 lei. Aşadar, da, influenţează profitul editurii“.
„Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre”
A fugit de acasă pentru a da admitere la actorie. Fără bani
în buzunar, doar cu un geamantan făcut în grabă, a dormit pe unde a apucat: o noapte în parc, alta în gară. „Când motivaţia este atât de mare, faci orice şi nu ţi-e greu", spune Ofelia Popii, nominalizată la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Mefisto în „Faust").
Înainte să intre în pielea Diavolului în „Faust", piesă regizată de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, Ofelia Popii a încercat să-şi înţeleagă personajul. „Am căutat care sunt argumentele lui. Are şi el dreptatea lui în toată povestea asta a pariului.
Este, de fapt, o victimă a propriei sale naturi (...) Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre", declară actriţa. Ofelia Popii a debutat în 2001, în „Canibalii" (maiorul Schrekinger), regia Alexander Hausvater. A fost câinele morţii în „Othello" (regia Andry Zholdak), Wanda Serafim în „Gaiţele" (regia Florin Zamfirescu), îngerul lui Iov, în "Experimentul Iov" (regia Mihai Mănuţiu), Nataşa în "Trei surori" (regia Anca Bradu), d-na Linde în "Nora" (regia Radu Nica) sau Daisy în „Rinocerii", regia Tompa Gabor.
în buzunar, doar cu un geamantan făcut în grabă, a dormit pe unde a apucat: o noapte în parc, alta în gară. „Când motivaţia este atât de mare, faci orice şi nu ţi-e greu", spune Ofelia Popii, nominalizată la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Mefisto în „Faust").
Înainte să intre în pielea Diavolului în „Faust", piesă regizată de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, Ofelia Popii a încercat să-şi înţeleagă personajul. „Am căutat care sunt argumentele lui. Are şi el dreptatea lui în toată povestea asta a pariului.
Este, de fapt, o victimă a propriei sale naturi (...) Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre", declară actriţa. Ofelia Popii a debutat în 2001, în „Canibalii" (maiorul Schrekinger), regia Alexander Hausvater. A fost câinele morţii în „Othello" (regia Andry Zholdak), Wanda Serafim în „Gaiţele" (regia Florin Zamfirescu), îngerul lui Iov, în "Experimentul Iov" (regia Mihai Mănuţiu), Nataşa în "Trei surori" (regia Anca Bradu), d-na Linde în "Nora" (regia Radu Nica) sau Daisy în „Rinocerii", regia Tompa Gabor.
Scriitorii români prezenţi la Targul de carte de la Leipzig au fascinat publicul occidental
Scriitorul Mircea Cărtărescu a citit, în cadrul Târgului de carte de la Leipzig (13-16 martie), fragmente din trilogia "Orbitor" şi din cartea "De ce iubim femeile", explicând publicului german că îi place să alterneze mai multe feluri de a scrie, transmite Deutsche Welle.
Mircea Cărtărescu a citit, la Târgul de la Leipzig, un fragment din primul volum al trilogiei "Orbitor" - "Către sfârşitul nopţii, sensul cărţilor se evapora complet şi rămâneam în braţe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice, imposibil de înţeles. Cu parfumul de hârtie prăfuită, cel mai excitant parfum de pe pământ…" - tradus de Gerhard Csejka, în volumul intitulat "Die Wissenden", apărut în toamna anului trecut la editura vieneză Zsolnay.
În ianuarie, volumul a fost desemnat "cartea lunii" de Radiodifuziunea Austriacă ORF, presa din spaţiul german considerândă că "Die Wissenden" este una din cele mai bune cărţi străine.
Potrivit Deutsche Welle, alături de capodopera cărtăresciană "Orbitor", la care autorul a lucrat timp de 15 ani, scriind de mână în caiete din care nu a rupt nici măcar o singură pagină, a fost prezentată la Leipzig şi cartea "De ce iubim femeile", apărută în traducerea lui Ernst Wichner.
"Îmi place să alternez mai multe feluri de a scrie. Eu cred că o carte ca «Die Wissenden» se scrie o singură dată în viaţă – n-am să mai încerc niciodată să scriu aşa ceva, dar sunt foarte fericit că am făcut-o", le-a mărturisit Mircea Cărtărescu cititorilor germani, după lectura publică din romanul pe care îl descrie drept "cartea vieţii sale".
Târgul de carte din Leipzig le-a oferit iubitorilor de literatură şi şansa de a se întâlni cu autorul Cătălin Dorian Florescu, originar din România, care a citit fragmente din romanul său cel mai recent, "Zaira". Scriitorul trăieşte în Elveţia şi scrie în limba germană, însă România a rămas o importantă sursă de inspiraţie. Cu umorul său caracteristic, Florescu le-a explicat cititorilor germani: "România este bogată în poveşti şi le spun mereu alor mei: puteţi să mă minţiţi, dacă o faceţi bine, vă sunt recunoscător, pentru că preiau aceste poveşti. De fapt, sunt un hoţ de poveşti…".
La târgul din Leipzig au ajuns şi poveştile din romanele lui Filip şi Matei Florian, Dieter Schlesak şi Carmen Francesca Banciu, care s-au întâlnit cu cititorii lor din spaţiul german în cadrul unor lecturi publice. Poeţii Mariana Codruţ şi Constantin Acosmei au participat la un atelier de traduceri româno-german, împreună cu studenţi de la Bucureşti şi Leipzig, iar Ioana Nicolaie a prezentat poezii din volumul "Nordul", tradus recent în limba germană.
La târgul de carte au participat şi scriitorii Vitalie Ciobanu şi Nicoleta Esinecu din Republica Moldova, autorul german originar din Banat Richard Wagner şi poetul Emilian Roşculescu.
Totodată, Bettina Föllmi, librar şi agent literar din Zürich, şi-a manifestat bucuria faţă de interesul tot mai pronunţat al cititorilor şi editorilor din spaţiul german faţă de autorii români: "Sunt foarte fericită că receptarea literaturii române a evoluat în acest fel. Mă bucur că România este percepută tot mai mult ca ţară într-adevăr interesantă din punct de vedere literar şi că lumea nu mai are doar imaginea tristă a ţării din primii ani post-ceauşişti. Se poate constata că România aduce o nouă generaţie de autori tineri, care nu se opresc exclusiv asupra temelor specific româneşti, ci scriu şi despre probleme universale, cu care se pot identifica şi cititorii din Germania sau Elveţia".
Târgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie. România nu a fost reprezentată printr-un stand la această manifestare, însă Matei Florian şi Filip Florian au participat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Festivalul "Kleine Sprachen, große Literaturen"/ "Limbi mici, literaturi mari", derulat anual în cadrul Târgului de carte de la Leipzig.
Mircea Cărtărescu a citit, la Târgul de la Leipzig, un fragment din primul volum al trilogiei "Orbitor" - "Către sfârşitul nopţii, sensul cărţilor se evapora complet şi rămâneam în braţe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice, imposibil de înţeles. Cu parfumul de hârtie prăfuită, cel mai excitant parfum de pe pământ…" - tradus de Gerhard Csejka, în volumul intitulat "Die Wissenden", apărut în toamna anului trecut la editura vieneză Zsolnay.
În ianuarie, volumul a fost desemnat "cartea lunii" de Radiodifuziunea Austriacă ORF, presa din spaţiul german considerândă că "Die Wissenden" este una din cele mai bune cărţi străine.
Potrivit Deutsche Welle, alături de capodopera cărtăresciană "Orbitor", la care autorul a lucrat timp de 15 ani, scriind de mână în caiete din care nu a rupt nici măcar o singură pagină, a fost prezentată la Leipzig şi cartea "De ce iubim femeile", apărută în traducerea lui Ernst Wichner.
"Îmi place să alternez mai multe feluri de a scrie. Eu cred că o carte ca «Die Wissenden» se scrie o singură dată în viaţă – n-am să mai încerc niciodată să scriu aşa ceva, dar sunt foarte fericit că am făcut-o", le-a mărturisit Mircea Cărtărescu cititorilor germani, după lectura publică din romanul pe care îl descrie drept "cartea vieţii sale".
Târgul de carte din Leipzig le-a oferit iubitorilor de literatură şi şansa de a se întâlni cu autorul Cătălin Dorian Florescu, originar din România, care a citit fragmente din romanul său cel mai recent, "Zaira". Scriitorul trăieşte în Elveţia şi scrie în limba germană, însă România a rămas o importantă sursă de inspiraţie. Cu umorul său caracteristic, Florescu le-a explicat cititorilor germani: "România este bogată în poveşti şi le spun mereu alor mei: puteţi să mă minţiţi, dacă o faceţi bine, vă sunt recunoscător, pentru că preiau aceste poveşti. De fapt, sunt un hoţ de poveşti…".
La târgul din Leipzig au ajuns şi poveştile din romanele lui Filip şi Matei Florian, Dieter Schlesak şi Carmen Francesca Banciu, care s-au întâlnit cu cititorii lor din spaţiul german în cadrul unor lecturi publice. Poeţii Mariana Codruţ şi Constantin Acosmei au participat la un atelier de traduceri româno-german, împreună cu studenţi de la Bucureşti şi Leipzig, iar Ioana Nicolaie a prezentat poezii din volumul "Nordul", tradus recent în limba germană.
La târgul de carte au participat şi scriitorii Vitalie Ciobanu şi Nicoleta Esinecu din Republica Moldova, autorul german originar din Banat Richard Wagner şi poetul Emilian Roşculescu.
Totodată, Bettina Föllmi, librar şi agent literar din Zürich, şi-a manifestat bucuria faţă de interesul tot mai pronunţat al cititorilor şi editorilor din spaţiul german faţă de autorii români: "Sunt foarte fericită că receptarea literaturii române a evoluat în acest fel. Mă bucur că România este percepută tot mai mult ca ţară într-adevăr interesantă din punct de vedere literar şi că lumea nu mai are doar imaginea tristă a ţării din primii ani post-ceauşişti. Se poate constata că România aduce o nouă generaţie de autori tineri, care nu se opresc exclusiv asupra temelor specific româneşti, ci scriu şi despre probleme universale, cu care se pot identifica şi cititorii din Germania sau Elveţia".
Târgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie. România nu a fost reprezentată printr-un stand la această manifestare, însă Matei Florian şi Filip Florian au participat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Festivalul "Kleine Sprachen, große Literaturen"/ "Limbi mici, literaturi mari", derulat anual în cadrul Târgului de carte de la Leipzig.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
