O instituţie trecută pe linie moartă: Curtea de Conturi

În ultimii trei ani, din cele nouă dosare intentate, doar unul a ajuns în instanţa de judecată

An de an, Curtea de Conturi atenţionează instituţiile de stat că irosesc fără cap milioane şi milioane de lei
din buzunarul contribuabililor, recomandând totodată Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să-i pedepsească pe vinovaţi. Însă, pare-se, oamenii legii nu au timp să lupte cu cei care aruncă în vânt banii publici. În ultimii trei ani au fost intentate doar nouă dosare penale pe numele funcţionarilor risipitori şi numai unul a ajuns în instanţa de judecată.
Irina Codrean
Curtea de Conturi (CC) nu a ascuns niciodată câţi bani aruncă în vânt ministerul X sau Consiliul raional Y. Le-a făcut din deget celor certaţi cu bunul-simţ, însă cei cu musca pe căciulă au continuat să cheltuiască aiurea milioanele de lei. Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele şi alte instituţii de stat au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale, au făcut depăşiri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 mln. de lei, în 2006 - 199 mln. lei, iar în 2007 - 219 mln. lei. Conform legislaţiei, Curtea nu este în drept să-i tragă la răspundere pe funcţionarii risipitori, dar este obligată să informeze de fiecare dată
PG şi CCCEC despre rezultatele controalelor financiare
. Însă datele statistice demonstrează că cele două instituţii de drept, intenţionat sau nu, trec cu vederea nelegiuirile scoase în vileag de CC.
Un dosar
în instanţa
de judecată
Ne-am propus să aflăm câte dosare penale a intentat CCCEC şi, respectiv, PG în baza sesizărilor Curţii de Conturi în perioada 2005-2007 şi câţi funcţionari de stat au fost pedepsiţi. CCCEC ne-a declarat că a pornit şapte cauze penale în baza materialelor CC, iar alte trei au fost anexate la dosarele anterior intentate. Astfel că, în 2005, au fost cercetaţi penal: primarul oraşului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sumă de 453.727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii, „pentru acordarea ilicită a gradelor de invaliditate”; persoane cu funcţii de răspundere de la Ministerul Finanţelor, „pentru încheierea unui contract de gaj fără a fi autentificat notarial”; contabilul-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, reparaţie şi exploataţie din oraşul Hânceşti, „pentru sustragerea mijloacelor băneşti în sumă de 7521 lei”; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sumă de 238.200 lei ca urmare a comercializării patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatizării şi Administrare a Proprietăţii de Stat, „pentru cauzarea prejudiciului şi intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Şcolii nr. 10 din mun. Chişinău, „pentru delapidarea mijloacelor băneşti destinate achitării burselor”. Atât! Curios este faptul că doar dosarul contabilului-şef al Asociaţiei interraionale de producţie, exploataţie şi reparaţie din oraşul Hânceşti a ajuns în instanţa de judecată. Atenţie! Reclamata a prejudiciat bugetul de stat cu 7521 lei. (!)
Care este soarta celorlalte dosare intentate de CCCEC? Trei au fost clasate, iar altele trei se prăfuiesc şi astăzi pe mesele angajaţilor instituţiei. Au scăpat de răspundere penală oficialii de la Ministerul Finanţelor şi Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, pentru că „faptele lor nu întrunesc elementele infracţiunii”, dar şi ex-primarul de Criuleni care între timp decedase.

Lideri la risipire
În lista persoanelor anchetate de CCCEC nu figurează miniştri, ambasadori sau directori de instituţii de stat care au folosit banii publici contrar destinaţiei iniţiale. Nu se ştie câţi funcţionari au fost cercetaţi penal pentru încălcările comise în gestionarea fondurilor publice în anul 2006, dar şi în 2007. De ce? „În cadrul şedinţelor de lucru a Consiliului Consultativ au fost examinate materialele controalelor CC ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţa CCCEC”, ne-au explicat oficialii de la CCCEC.
Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007, Ministerul Finanţelor, misiunile diplomatice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei sunt în topul celor care au risipit cei mai mulţi bani publici. Şi în aceste cazuri, organele de anchetă încă nu şi-au dat verdictul. Am solicitat oficial şi de la Procuratura Generală lista dosarelor intentate în baza materialelor Curţii de Conturi. Ca răspuns - nimic. Şi asta chiar dacă au trecut mai bine de două luni. La şedinţa parlamentului din 3 iulie a.c. Ala Popescu, preşedinta Curţii de Conturi, a declarat că, în ultimii ani, în baza materialelor instituţiei pe care o conduce au fost intentate nouă dosare penale. Alte detalii şefa CC nu a mai oferit. Dacă şapte dosare sunt meritul CCCEC, atunci, pare-se, alte două au fost intentate de Procuratura Generală. Care e soarta acestor dosare, PG nu a dorit să ne spună. De ce? Nu cumva şi acestea nu au mai ajuns în instanţa de judecată din „lipsa elementelor infracţiunii”?
Miniştri nepedepsiţi
În ultimii şapte ani peste 30 de miniştri au fost demişi din funcţie din diverse motive. Mulţi au fost concediaţi cu mare
scandal, fiind acuzaţi de corupţie, incompetenţă, abuz în serviciu sau pentru trafic de influenţă. La scurt timp însă majoritatea foştilor miniştri au obţinut alte fotolii. Printre cei demişi pentru abuz de funcţie sau comiterea unor furturi din avutul sau bugetul de stat sunt: Anatol Cupţov, ex-ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor; Victor Gaiciuc, ex-ministrul Apărării; Vasile Iovv, ministru al Transporturilor; Constantin Mihăilescu, fostul ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale
. La una din şedinţele în plen din anul curent, deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Aparatului guvernului informaţii privind numărul dosarelor intentate pe numele miniştrilor care au prejudiciat bugetului public. Oficialii de la guvern i-au spus că „niciunui dintre miniştrii demişi de la 2001 încoace nu i-a fost deschis dosar penale, din motiv că nu a fost depistată implicarea acestora în activităţi infracţionale”, se menţionează în răspunsul Aparatului guvernului.
Cine, totuşi, este veriga slabă? Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat că fiecare organ de anchetă îşi are rolul său în investigarea şi demonstrarea unui caz de fraudare a banilor publici. Astfel că, în opinia lui, dacă din numărul total de dosare instrumentate în instanţa de judecată ajung puţine, înseamnă că poate fi considerat vinovat de nepedepsirea funcţionarilor hoţi atât CCCEC, cât şi PG. Solicitată de TIMPUL, Ala Popescu a declarat că CC are obligaţia să informeze organele de anchetă despre încălcările depistate. De restul răspund organele de anch