Plan ONU pentru Kosovo

misarul special ONU, Martti Ahtisaari, şi-a prezentat preşedintelui Serbiei, Boris Tadic, planul pentru statutul provinciei Kosovo. Documentul prevede că provincia va rămîne sub supraveghere internaţională şi pe teritoriul său vor rămîne în continuare trupe NATO.

Martti Ahtisaari a declarat că propunerea sa este un compromis.

În contextul prezentării noului plan ONU privind provincia, forţele internaţionale de menţinere a păcii din Kosovo au luat măsuri de întărire a securităţii

Provincia sârbă Kosovo se află sub supraveghere ONU de când forţele sârbe s-au retras, în 1999, în urma unei intervenţii militare NATO.

Etnicii albanezi, care reprezintă 90 la sută din populaţia provinciei, doresc într-o proporţie covârşitoare separarea de Serbia.

Sârbii consideră însă Kosovo - care e în continuare oficial parte a Serbiei - leagănul culturii lor, şi se opun oricărei soluţii care ar duce la independenţă.

Emisarul special ONU Martti Ahtisaari va prezenta planul său şi liderilor albanezi din Kosovo, în capitala provinciei, Priştina.

Potrivit editorului BBC pentru Europa, Mark Mardell, care a văzut propunerile, planul evită cu grijă folosirea cuvântului 'independenţă'.

Dar un diplomat occidental, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a spus că planul echivalează cu "independenţă depinzând de supraveghere internaţională".

În proiectul de document se spune că provinciei Kosovo ar trebui să i se permită să aibă propriul său steag, imn naţional şi forţe armate. De asemenea, că ar trebui să i se permită să facă cerere de aderare la organisme
internaţionale cum este ONU.

Cu toate acestea, forţele NATO şi ale Uniunii Europene ar urma să rămână în rolul de asigurare a securităţii, şi ar fi numit un reprezentant al comunităţii internaţionale, care să aibă puterea de a interveni în cazul în care Kosovo încearcă să depăşească limitele planului.

Kosovo nu ar putea fi divizat între zone locuite de etnici albanezi şi zone locuite de sârbi, şi nici nu i s-ar permite să se unească cu alte state - excluzându-se implicit crearea unei "Albanii mari".

Drepturile sârbilor din Kosovo ar urma să fie protejate explicit, şi ar fi garantată reprezentarea sârbilor în parlament, poliţie şi sistemul funcţionarilor publici.

Cuvântul final asuora adoptării planului îl va avea Consiliul de Securitate ONU.

Serbia spus în mod repetat că nu va accepta nici o pierdere de suveranitate asupra provinciei.

Belgradul se bucură pe de altă parte de sprijinul Rusiei, care ar putea să îşi exprime opoziţia, prin veto, la Consiliul de Securitate ONU.

Deocamdată, Vuk Yarimic, consilier al preşedintelui Serbiei, a spus că va mai dura probabil până la formularea, de către Belgrad, a unui răspuns, deoarece după alegerile de luna trecută încă nu s-a format guvernul.

"Serbiei îi va fi foarte, foarte dificil să reacţioneze oficial, fiindcă trebuie să umplem acest vid instituţional - trebuie să avem un guvern legitim care să analizeze toate propunerile şi să răspundă la ele", a declarat consilierul preşedintelui Serbiei.