SUA au tinut SIE in carantina

Pe 26 noiembrie 2006, romanii erau siguri ca Nelu si Ganceanu nu erau spioni. Americanii ne-au crezut doua luni mai tarziu

Desi erau arestati din 31 octombrie 2006, Ilie Nelu si Adrian Gånceanu au putut primi vizita unor oficiali ai Ambasadei romåne in Bagdad abia pe 26 noiembrie. Din informatiile noastre, la acea data fusese terminata o ancheta demarata de SIE pe 10 noiembrie din care reiesea ca muncitorii romåni nu aveau legatura cu retelele de spionaj. Inainte ca aceasta verificare sa fie gata, ar fi fost o gafa ca diplomatii romåni sa le ofere asistenta unor persoane banuite de spionaj

Din documentele diplomatice oficiale rezulta ca americanii au inteles si ei ca nu este vorba de doi spioni abia pe 29 ianuarie, cånd au anuntat Ambasada Romåniei ca va fi grabita audierea finala a celor doua persoane detinute. Din punct de vedere al lumii serviciilor secrete, diferenta de doua luni intre cele doua verdicte demonstreaza o lipsa de incredere a aliatilor in informatiile strånse de romåni. Mai trebuie spus doar ca publicarea cazului a fost decisa tot dupa 29 ianuarie

Afacerea falsilor spioni din Irak demonstreaza un lucru deosebit de grav pentru imaginea serviciilor secrete românesti: americanii nu au o incredere nelimitata in Serviciul de Informatii Externe, chiar daca acesta este o componenta importanta a fortei pe care noi o punem la dispozitia aliatilor din NATO. Simpla analiza a datelor din aparent banalul caz al muncitorilor români Ilie Nelu si Adrian Gânceanu, arata ca inca din 31 octombrie 2006, am fost tratati cu suspiciune de aliatii carora le-am dedicat si un nume de axa. Am identificat trei momente principale care arata etapele verificarilor al care am fost supusi probabil si noi ca tara, nu numai cei doi nefericiti care au ajuns in detentie.

11 noiembrie
Ilie Nelu si Adrian Gânceanu au fost retinuti la 31 octombrie. In mod normal, ei ar fi trebuit sa fie lasati sa-si contacteze ambasada. Nu li s-a permis acest lucru, ceea ce demonstreaza ca la acea data erau priviti ca spioni si nu se excludea faptul ca ei sa aiba un contact in rândul diplomatiei române. Abia pe 7 noiembrie, ambasada noastra din Kuweit este anuntata de reprezentantii firmei care ii angajase pe cei doi, compania americana Al-Morell.

Pe 10 noiembrie, Ambasada României la Bagdad primeste prima comunicare oficiala care consta intr-o informare asupra schimbarii locului de detentie a celor doi. O zi mai târziu, celor doi li se permite sa sune in România. Din acest moment lucrurile devin complicate din punct de vedere diplomatic. Sigur, la acea data SIE facea deja rapoarte preliminare asupra contactelor avute de cei doi in Irak, iar SRI demarase verificari in Toplita si Galati pentru a vedea daca in anturajul lor sunt persoane ce pot fi suspicionate de spionaj.

26 noiembrie
Pe 13 noiembrie, ministrul Mihai Razvan-Ungureanu il informeaza pe presedintele Traian Basescu asupra retinerii celor doi. In nota se strecoara ideea ca poate fi vorba doar de o incalcare prin neglijenta a regulamentelor militare. Asta ne sugereaza faptul ca SIE si SRI facusera deja verificarile preliminare si nu rezultasera date care sa intareasca suspiciunea de spionaj. Primul contact al ambasadei române la Bagdad cu cei doi arestati s-a consumat abia pe 26 noiembrie. Explicatia oficiala este ca pâna atunci administratorii locului de detentie nu au vrut sa permita accesul la arestati decât pentru reprezentantii organizatiilor umanitare. Adevarul este altul. Dupa verificarile preliminare, SIE si SRI au demarat anchete complexe. Pâna când aceste anchete erau gata, ar fi fost o prostie din partea ambasadei române sa se grabeasca sa acorde asistenta unor persoane care puteau fi spioni. Din informatiile noastre, pe 26 noiembrie 2006, SIE si SRI au terminat ancheta si au ajuns la concluzia ca Nelu si Gânceanu nu au legatura cu organizatiile de spionaj. Serviciile secrete au dat verde ambasadei ca sa intre la cei doi.

29 ianuarie
Avem acum la dispozitie toate probele care sa demonstreze ca la 26 noiembrie 2006 autoritatile din România stiau ca Nelu si Gânceanu nu sunt doi spioni si erau pregatite sa le acorde asistenta. Ce-au facut americanii? In mod normal, rapoartele celor doua servicii secrete românesti ar fi trebuit sa se adauge la propria ancheta. Ba chiar, fiind aliati, documentele respective ar fi trebuit sa grabeasca eliberarea. Nu a fost asa.

Abia pe 29 ianuarie, americanii au fost si ei convinsi ca nu e vorba de doi spioni, ci doar de o copilarie pe care Nelu si Gânceanu o platisera deja cu trei luni de detentie.

De aici tragem concluzia ca americanilor le-au mai trebuit inca doua luni ca sa creada afirmatiile facute de SIE. Nu suna a relatie intre doi aliati, ci mai mult a subordonare intre un sef de banda si un simplu bataus din solda.

(Lidia Popeanga,Al. Racoviceanu)

Democratii regreta etern

PRM: Un act justificat,dar vina e a lui Basescu
Vicepresedintele PRM Lucian Bolcas (foto) considera ca decizia premierului de a-l demite pe ministrul de externe este o atitudine corecta si demonstreaza marile disfunctionalitati care au intevenit intre actualele institutii ale statului determinate de tendinta neconstitutionala a lui Traian Basescu de a acapara intreaga putere si de a incerca sa aiba monopolul asupra serviciilor de informatii. Si asta in detrimentul celorlalte organisme
ale statului care ar trebui sa aiba acces la informatii.

“Demiterea este un act absolut justificat din partea unui premier care demonstreaza ca isi respecta atributiile ce revin functiei sale”, a mai spus Bolcas adaugând ca singura vina sta in atitudinea anticonstitutionala a presedintelui.

PD: Premierul a luat o decizie aberanta
Vicepresedintele PD Liviu Negoita considera ca este absolut aberanta decizia luata de premier de a demite un ministru cu merite mari in procesul de integrare. “Este un lucru inadmisibil ca unui ministru care si-a facut treaba bine sa i se ceara demisia la modul asta. Din câte stiu eu afara sunt foarte multi români de-ai nostri arestati care nu-si vad de treaba pe acolo pe unde se duc iar statul român nu poate sa fie responsabil de incalcarea drepturilor de catre acestia. Datorita unor prostii a unor cetateni români noi vrem acum ca un ministru sa-si asume raspunderea si sa-si dea demisia”, considera Negoita apreciind ca Razvan Ungureanu avea un rol bine definit in Guvern, merite deosebite si relatii in domeniul integrarii.

PC: Ministrul trebuia demis. Nu si-a indeplinit indatoririle
Deputatul PC Sergiu Andon considera justa demiterea lui Ungureanu reprosându-i acestuia ca nu si-a propus rezolvarea indatoririlor ce ii revin potrivit articolului 17 din Constitutie, aceea de a proteja cetatenii români si in afara granitelor tarii. “Faptul ca s-a bâjbâit in atâtea luni de zile iar cetatenii români au fost eliberati la primul semn dat de oficialitatile române arata clar faptul ca ei nu au fost acuzati pentru acuzatiile initiale. In MAE nici macar nu exista o preocupare pentru protectia cetatenilor români, este clar ca cei de acolo au ramas cu mentalitati comuniste, este un repros mare pe care eu il fac ministrului ca nu are o sensibilitae sa rezolve problemele pentru care a fost investit in aceasta functie”, a spus Andon.

UDMR: O demisie de onoare, fara nci o vina
“Demisia lui Mihai Razvan Ungureanu este o demisie de onoare, desi nu el este vinovatul principal. Probabil ca el, fiind persoana cu cea mai mare onorabilitate, si-a asumat rolul de Acar Paun. E o chestiune care implica chestiuni privind relatiile internationale pe care le avem cu americanii. Dupa parerea mea, SIE ar fi fost prima institutie in masura si obligata sa informeze in egala masura premierul cât si presedintele tarii. Persoanele aflate in dificultate sunt cu miile in diverse tari ale lumii. Cei care au datoria sa afle despre situatia speciala in care se afla românii din strainatate sunt cei din serviciile secrete. Nu pot aprecia vina domnului ministru, nu cred ca fost o apreciere corecta”, a spus senatorul Peter Ekstein Kovacs (foto).

PSD: Demisia, un gest de normalitate
“Este un gest firesc, de normalitate, o demisie de onoare, asa cum se practica in oricare stat cu traditie democratica. Un ministru care evita sa-si informeze premierul reprezinta o situatie de criza, care nu poate fi solutionata altfel decât prin demisie de onoare. Pe de alta parte, se stie ca ministrul de Externe este un loial al presedintelui Basescu iar demisia poate fi considerata inca un episod in lupta dintre palate. Dincolo de asta, putem constata situatia de haos, de dezagregare din cadrul unor institutii ale statului român”, a declarat Titus Corlatean, secretar general al PSD.

Basescu: Politicienii care vorbeau de spionaj in Irak, lipsiti de caracter
Presedintele Traian Basescu le-a recomandat, ieri, ziaristilor care l-au întrebat despre eliberarea românilor retinuti în Irak sa se adreseze politicienilor “lipsiti de caracter” care îi încadrau pe cei doi în categoria spionilor din serviciile românesti. “Va puteti adresa chiar si politicienilor care aseara vorbeau de spioni, de niste amarâti care erau încadrati de oameni lipsiti de caracter în categoria spionilor din serviciile românesti. Penibil!”, a raspuns presedintele Basescu, întrebat despre eliberarea celor doi români din Irak. El a dat acest raspuns dupa ce ziaristii l-au întrebat, la finalul întâlnirii cu presedintele polonez, când a aflat despre eliberarea celor doi români si cum s-a produs
aceasta. Seful statului a declarat initial ca aceasta este o problema de interes intern, întrebarea fiind nepotrivita pentru a fi pusa dupa întâlnirea sefilor de stat român si polonez. El nu a oferit detalii despre eliberarea celor doi si nici despre modul în care aceasta s-a produs. Presedintele a criticat MAE pe de alta parte, intr-o emisiune televizata, pentru ca a încalcat dreptul la imagine al celor doi români arestati în Irak, dezvaluind cazul publicului, desi acestia au cerut în mod expres sa nu fie informata presa si nici chiar familiile lor.